
Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), întrunită marţi seara într-o şedinţă extraordinară, a aprobat recunoaşterea rezultatelor alegerilor pentru funcţia de ‘başcan’ (guvernator) înainte ca acestea să fie validate de Curtea de Apel de la Comrat, centrul administrativ al Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia (UTA Găgăuzia, sudul Republicii Moldova), ceea ce este de natură să amplifice tensiunile cu guvernul proeuropean de la Chişinău, potrivit Radio Chişinău, Reuters, Ziarul de Gardă şi Newsmaker.
Conform rezultatelor finale publicate de Comisia electorală din Găgăuzia, candidata Partidului „Şor”(prorus), Evghenia Guţul – hotărâtă să îmbunătăţească relaţiile cu Moscova – a câştigat alegerile pentru funcţia de ‘başcan’ al UTA Găgăuzia. Şedinţa, care a început la ora 20:00, a durat aproximativ două ore.
Foto: (c) DUMITRU DORU / EPA
Înainte de adoptarea rezoluţiei, deputatul Alexandr Tîrnavski şi-a îndemnat colegii să respecte legea. El a explicat că alegerea ‘başcanului’ trebuie aprobată de Curtea de Apel din Comrat. De asemenea, el a îndemnat deputaţii să menţină „un dialog cu autorităţile centrale” de la Chişinău, conform aceleiaşi publicaţii.
În cele din urmă, hotărârea privind recunoaşterea alegerilor a fost aprobată cu unanimitate de voturi, relatează portalul de limbă rusă local nokta.md.
Decizia legislativului regional a intervenit în contextul în care Centrul Naţional Anticorupţie de la Chişinău (CNA), împreună cu Inspectoratul Naţional de Investigaţie şi Procuratura Anticorupţie ale Republicii Moldova, au efectuat percheziţii la Consiliul Electoral şi Judecătoria de la Comrat în dosarul coruperii alegătorilor.
Potrivit unui comunicat al CNA, procurorii au ridicat listele alegătorilor existând bănuială rezonabilă că la votare au participat persoane aflate peste hotare sau decedate, conform media moldovene citate.
Comisia Electorală Centrală (de la Chişinău) a anunţat marţi că a iniţiat opt procese contravenţionale pentru finanţarea ilegală a concurenţilor electorali la alegerile pentru funcţia de ‘başcan’ al Găgăuziei.
Potrivit unui comunicat difuzat de CEC, toţi cei opt candidaţi au primit donaţii în numerar de la persoane fizice, depăşind plafonul maxim stabilit de lege în valoare de 11.700 de lei (moldoveneşti).
CEC a precizat că, în urma verificării rapoartelor de totalizare a finanţării campaniei electorale în Găgăuzia, s-a constatat că cea mai mare depăşire a plafonului a înregistrat-o candidata Partidului Şor, Evghenia Guţul, cu peste 458.000 de lei.
În timp ce ofiţerii CNA efectuau percheziţii la sediul Comisiei electorale din Comrat, câteva zeci de simpatizanţi ai Partidului ‘Şor’ s-au adunat în faţa Judecătoriei Comrat pentru a protesta împotriva acţiunilor de urmărire penală întreprinse de oamenii legii.
De asemenea, în cursul serii de marţi, între 200 şi 250 de persoane s-au adunat în faţa sediului Adunării Populare din Găgăuzia, acolo unde deputaţii locali urmau să o recunoască pe Evghenia Guţul başcan „legitim”, potrivit portalului Newsmaker.
Deputatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Dorian Istrati, a făcut apel la respectarea legii şi şi-a exprimat convingerea că scrutinul trebuie să fie liber şi corect.
„Nu te poţi autoproclama ‘başcan’ călcând în picioare legile Republicii Moldova. Duşmanii acestui popor, duşmanii ţării noastre trebuie să cunoască că noi avem LEGE şi ea trebuie respectată şi aplicată! Alegerile trebuie să fie libere şi corecte, doar conform legislaţiei în vigoare, fără cumpărarea voturilor, fără votanţi decedaţi pe listă, fără cetăţeni care fizic se aflau peste hotare dar care figurează că au votat. Gruparea criminală organizată Şor a găsit o slăbiciune în Unitatea Administrativ Teritorială Găgăuzia”, a menţionat deputatul PAS.
După votul legislativului regional privind recunoaşterea rezultatelor alegerilor din Găgăuzia, Evghenia Guţul a susţinut o conferinţă de presă pentru a-şi clama victoria. Întrebată de un jurnalist de la postul de televiziune Moldova 1 din ce bani trăieşte, având în vedere că a indicat venituri mici în declaraţia de avere, aceasta a răspuns: „Asta înseamnă să te măriţi cu succes”.
Potrivit Newsmaker, nici premierul Dorin Recean, nici preşedintele parlamentului, Igor Grosu, şi nici preşedintele, Maia Sandu, nu au comentat marţi seara situaţia din Găgăuzia. La solicitarea mediei citate, purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a declarat că „organele de drept trebuie să îşi facă treaba”.
Ulterior, presa de la Chişinău a transmis că premierul Dorin Recean i-a convocat miercuri la guvern pe preşedinţii de raioane, pe primarii generali ai Chişinăului şi Bălţi, precum şi pe guvernatorul UTA Găgăuzia.
Reuniunea a fost stabilită pentru miercuri, ora locală 16:00, „în scopul asigurării unui dialog eficient dintre guvern şi reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi examinarea subiectelor de actualitate şi importanţă majoră”, conform unui comunicat al executivului moldovean.
@Eduard:
Carti de septic citesti tu.
Bugeacul a fost la inceput, adica pina la expansiunea otomana, sub stapinirea domnilor romani, de unde si denumirea sa initiala de Basarabia. Gagauzii sint un grupuscul etnic, fara identitate clara, transplantat acolo odata cu ocupatia ruseasca. Bugeacul fost redat Moldovei dupa Razboiul Crimeiei si reanexat de Rusia de la Romania in 1878.
Atribuirea Dobrogei Romaniei nu a urmat principiul etnic, ci cel politic, urmarind interesele marilor puteri ale timpului, prin Pacea de la Berlin. Principiul etnic ar fi favorizat pe turci, dar otomanii fusesera invinsi de Rusia, deci nu mai puteau avea pretentii. Rusia si-ar fi adjudecat ea respectivul teritoriu, numai ca, stiind ca marile puteri ale Europei nu ii vor permite sa avanseze prea mult spre Balcani, a oferit, in mod ipocrit, o portiune din Dobrogea Romaniei. Portiunea a fost largita la Berlin, spre dezamagirea Rusiei, tocmai pentru a impiedica avansul rapid al trupelor ruse spre Constantinopol, obiectiv la care Rusia nu a renuntat niciodata. Ea s-a multumit doar cu statutul de tara dunareana, efect al unei generozitati excesive fata de Rusia.
Cu regret vă recomand să citiți cărți de Istorie, nu de șeptic !
Teritoriul Găgăuz NU are treabă cu România, are o Istorie aparte !
În urma sutelor de ani de războaie Ruso-Turce (începând cu 1600), România a primit Dobrogea. Vedeți câți Români erau în Dobrogea la momentul respectiv și lăsați poveștile propagandistice. ?
@andrei ionescu: Si totusi exagerezi. Cei care vorbesc romaneste dincolo de Prut vorbesc in general bine, in special tinerii. Exista insa un sezizabil accent rusesc, consecinta a decenii de oprimare. Presiunea rusa continua si azi.
Situația din Gagauzia e consecința fundului in doua luntre a celor care au condus acest petec de pamant romanesc de care isi bat joc tradatorii de la Chisinau in frunte cu Dodon si toata gasca de rusofili si rusofoni.
Limba RUSĂ, limbă de comunicare interetnică. O PROSTIE,O TRĂDARE PRIN CARE LIMBA ROMÂNĂ A FOST TRIMISĂ IN BUCĂTĂRIE. NICIO FUNCȚIE IN STATUL MOLDOVA NU AR PUTEA FI OCUPATA DE O PERSOANA CARE NU SCRIE, CITESTE SI VORBESTE LIMBA ROMÂNĂ.
CAT SUNT DE TRADATORI SI IGNORANȚI?
PROBA VERITATII; in parlamentul de la Chișinău multi deputați, chiar moldoveni vorbesc de la tribuna in RUSĂ!!!! MĂI moldoveni,mai Sandu Maia ce fel de tara sunteți?
DUPĂ 30 de ani de la proclamarea independent VĂ CĂLĂTORESC SI ACUM
RUȘII!!! VAI DE VOI !
DESPRE LIMBA PE CARE O VORBESC BASARABENII, VAI DE EA LIMBA ROMÂNĂ.
@GHINION: Dar de unde vin banii bascanei, foste si nou alese, nu te intereseaza?
@Ghinion banii de la UE vin direct de la „imprimanta de printat bani” iar restul este doar manipulare noi trebuie doar să ne vedem de păscutul nostru și să ne facem utili in societate ….ce ne cântă ciobanul la fluier nu ne privește ,;)))….cu respect
Dar proveniența banilor primiți de ” proeuropeni” o verific[ cineva ?
Oare Evghenia asta n-a violat și ea pe vreunul, in cabina de probă a unui mare magazin ?
Acum vreun sfert de veac, ceva…?
Lasă bă bașcanilor, o sa va uniți toți cu Romania și o sa va plimbați prin București cu bandiții din Ucraina și alte lifte.