România își propune să aibă o creștere 6,1% în acest an, de 5,7% în 2019, de 5,7% în 2020 și de 5% în 2021 însă aceste ținte pot fi afectate de mai mulți factori: creșterea importurilor, a inflației, a unor condiții meteorologice nefavorabile, deprecierea cursului de schimb, prețurile ridicate ale țițeiului, Brexitul, reforma fiscală din Statele Unite, tensiunile dintre SUA și China, turbulențele și corecțiile de pe piața de capital, tensiunile din Asia de Est și Orientul Mijlociu.
Aceste riscuri sunt evidențiate de Planul de Convergență 2018 aprobat de Executiv în ultima ședință. Pe plan intern, riscurile sunt în general echilibrate din punct de vedere al afectării ofertei sau cererii interne, se spune în document. Există riscul ca o parte a cererii interne suplimentare să fie acoperită într-o proporţie sporită prin importuri, cu impact asupra dezechilibrelor externe. Asta înseamnă că românii vor consuma tot mai mult din afară, iar deficitele comerciale și de cont curent se vor adânci, cu afecte asupra inflației. Riscurile asociate evoluţiei inflaţiei sunt date și de apariţia unor condiţii meteorologice nefavorabile, cu efect asupra preţurilor produselor agroalimentare, în contextul în care prognoza are în vedere ani agricoli normali. Totodată, evenimentele internaţionale, care amplifică tensiunile geopolitice recente, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb.
Economia românească, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internaţional şi în special de creşterea economică din principalele ţări partenere din punct de vedere comercial.
În Europa, riscurile de deviere de la aceste previziuni sunt, în general, echilibrate. Creşterea economică ar putea depăşi aşteptările pe termen scurt, după cum rezultă şi din nivelul ridicat al indicatorului de încredere în economie. Pe termen mediu, există o vulnerabilitate în ceea ce priveşte preţurile ridicate ale activelor internaţionale, în urma unei reevaluări a riscurilor şi a condiţiilor adiacente. Există în continuare riscuri cu privire la incertitudinea rezultatelor negocierilor pentru ieşirea Marii Britanii din UE, dar şi legate de tensiunile geopolitice şi de tendinţa de orientare către politici cu caracter naţionalist şi protecţionist.
Din perspectiva României, impactul Brexit va avea o amplitudine moderată, relaţiile comerciale dintre cele două țări având o intensitate redusă. Exporturile României către Marea Britanie însumează 2,6 miliarde euro (4,1% din total) şi importurile doar 1,7 miliarde de euro (2,2% din importurile totale). În acest context, se poate considera că Brexit nu va constitui un impediment semnificativ în derularea activităţii de comerţ internaţional al României. Deşi procedura de declanşare a procesului formal de părăsire a UE a avut deja loc, Brexit va fi efectiv finalizat în anul 2019. Acest interval de timp acordă spaţiul necesar României de a se adapta din punct de vedere instituţional, dar şi al mediului de afaceri la noile aranjamente care vor fi stabilite în urma negocierilor cu UE. De asemenea, la nivel european profitabilitatea redusă a sistemului bancar, asociată cu o accentuare a temerilor de risc la nivel global, poate avea efecte negative asupra cererii interne care pot afecta creşterea exporturilor româneşti.
La nivel internaţional, persistă incertitudinea privind reforma fiscală din SUA precum şi tensiunile comerciale dintre SUA şi China. Riscurile la adresa inflaţiei sunt asociate ritmului de ajustare a preţurilor administrate, dar şi incertitudinilor legate de evoluţia viitoare a preţului petrolului, ca urmare a extinderii până la sfârşitul anului 2018 a acordului dintre statele membre OPEC precum şi alte state producătoare cu privire la reducerea producţiei.
Un alt risc la nivel internaţional l-ar constitui turbulențele şi corecţiile de pe piața de capital, apărute ca urmare a introducerii de către SUA a noilor taxe privind oțelul, aluminiul și o serie de produse de pe piaţa Chinei, concomitent cu anunțarea de către guvernul chinez de introducere a unor tarife pentru produsele importate din SUA.
După criza financiară globală, o relaxare accentuată a reglementării și supravegherii financiare ar putea facilita asumarea de riscuri excesive, cu repercusiuni negative asupra stabilității financiare globale.
Perspectiva globală pe termen mediu este afectată de turbulenţe ca urmare a tensiunilor geopolitice, în special în Asia de Est și Orientul Mijlociu. Pentru multe țări deja grav afectate de conflicte sau de efectele negative ale acestora, prognoza ia în calcul un proces greoi de atenuare a conflictelor, care ar putea conduce la întârzierea redresării acestor economii.
RISCUL CEL MAI MARE CU CARE SE CONFRUNTA ECONOMIA E PREZENTA UNOR INCOMPETENTI (CA SA NU ZICEM PROSTI DE-A DREPTUL) DOVEDITI LA GUVERNAREA TARII!
Explozia salarială din sănătate și administrația de stat și locală, inflația, dobânzile bancare și creșterea pesedistă a prețurilor, viitoarea creștere a pensiilor ne vor duce pe culmi nemaiîntâlnite de progres și bunăstare. Primăriile vor utiliza banii din taxele locale doar pentru plata salariilor. Acolo se va ajunge dacă nu s-a ajuns încă. Dacă avem ghinion și iese don Livache președinte, după ce vor trece alegerile prezidențiale este posibil să cunoaștem cum stă de fapt economia, dacă nu, tocmai după alegerile parlamentare din 2020 vom avea ghinionul să aflăm adevărul. În România, adevărul costă scump. Până atunci, îndrăznește să crezi.
Sa creasca dobanzile bancare pana si cei ce isi depun banii in banci vor primi o dobanda de 3-5%. Cine se plange de dobanzile la imprumuturi sa nu se imprumute, nu suntem datori sa-i ”intretinem” pe banii nostri economisiti cu multa truda. Vreti distractii/vacante, munciti, economisiti nu va mai distrati pe banii nostri. Cat pentru Wolf Edmond, adica lupul Edmond, poate stii simbolistica lupului, va veni ziua cand in lume se va declansa o noua criza economica, atunci cand TVA va fi 24% si vor fi taiate salariile cu 25%, iar mediul privat isi va reduce activitate, veti tanji dupa vremurile de dupa 2012 cand salariile au revenit si au inceput sa creasca, cand TVA a ajuns 9% si 19%. Acum toti va jeliti, vine si acea zi a recesiunii cand veti fi insfarsit multumiti.
„România își propune să aibă o creștere 6,1% în acest an, de 5,7% în 2019, de 5,7% în 2020 și de 5% în 2021”:))))) Domnule Pam Matei,cine/ce/care din Romania „ïsi propune”??Habar nu au poolitrucii cat va fi cresterea la finele anului,sa fim seriosi…. Ei nici ceasul nu mai stiu cat arata….
ROMANIA NU MAI ARE NIMIC A EI ESTE O COLONIE DIN CARE SE FURA SE SUGE LA GREU.DECI ROMANIA NU-SI PROPUNE NIMIC.CRESTERIILE NU SE REFLECTA IN SALARII SI NIVELUL DE TRAI CI IN BUZUNARELE CORPORATIILOR STRAINE CUM E SI NORMAL INTR-O COLONIE UNII CU SACII PLINI RESTUL CU BUZELE UMFLATE.
Tanti Maritza, o femeie oarecare de la tara are 5 gaini. Cu doua saptamani in urma au ouat patru din ele cate un ou. Saptamana trecuta a ouat si a cincea. Tanti Maritza isi noteaza intr-un carnetel:”ura, am obtinut o crestere economica de 20%, cea mai mare de prin partea asta a Europei!”