România a construit pentru Japonia cea mai mare navă hibridă de pozare a cablurilor submarine

Șantierul naval Vard din Tulcea a scris istorie prin construcția navei „Discovery”, cel mai impunător vas hibrid destinat instalării de cabluri submarine din flota Japoniei.

Stefan Lupu - Reporter special
România a construit pentru Japonia cea mai mare navă hibridă de pozare a cablurilor submarine

Șantierul naval Vard din Tulcea a scris istorie prin construcția navei „Discovery”, cel mai impunător vas hibrid destinat instalării de cabluri submarine din flota Japoniei.

Ingineria navală românească a atins un nou reper tehnologic odată cu lansarea la apă a unui gigant maritim destinat pieței asiatice. Construită pe docurile de la Tulcea, nava impresionează nu doar prin proporțiile sale colosale, ci și printr-un sistem de propulsie hibrid de ultimă generație, fiind pregătită să înfrunte adâncimile abisale ale oceanului pentru a susține tranziția energetică a Japoniei.

Performanță tehnologică pentru eolienele nipone

Vasul botezat „Discovery” a fost comandat de compania Toyo Construction, reprezentând o premieră absolută livrată de grupul Vard către industria eoliană din Țara Soarelui Răsare. După asamblarea de bază din România, nava a primit echipamentele de înaltă precizie la un șantier partener din Norvegia. Această capodoperă inginerească va fi esențială pentru ambițiosul program nipon de extindere a energiei regenerabile. Designul său a fost special adaptat pentru a opera eficient atât în zone de coastă cu ape mici, cât și în regiuni cu adâncimi extreme, acolo unde statul asiatic plănuiește să ancoreze cele mai mari turbine flotante din lume, scrie profit.ro.

Cifrele impresionante ale gigantului hibrid

Cu o lungime de peste o sută cincizeci de metri și o greutate ce se apropie de nouăsprezece mii de tone, nava dispune de o capacitate de lucru formidabilă. Sistemul complex de desfășurare a cablurilor submarine poate susține o sarcină totală de nouă mii de tone, fiind asistat de macarale de mare putere, un heliport și două batiscafuri complet telecomandate. Un aspect cu adevărat revoluționar îl reprezintă propulsia de tip plug-in hibrid. Motoarele clasice funcționează exclusiv ca generatoare de electricitate, în timp ce forța motrice este asigurată de electromotoare alimentate de un pachet de baterii de doi megawați-oră, ce poate fi încărcat direct de la rețeaua țărmului.

Expansiunea globală a constructorului

Realizarea acestei nave de excepție consolidează poziția Fincantieri, gigantul italian care deține șantierele Vard din România. În paralel cu acest succes de pe plan local, grupul își extinde masiv influența în sectorul tehnologiilor subacvatice printr-o serie de achiziții strategice. Cu investiții de sute de milioane de euro, concernul integrează companii specializate în drone marine și telecomunicații de adâncime, vizând crearea celui mai important pol tehnologic subacvatic la nivel internațional.

Distribuie articolul pe:

23 comentarii

  1. Doar idioții nu realizează , și nu vor să vadă ce se poate face în Romănia atunci cînd sunt gînduri bune …

  2. suntem in circuitul constructiilor de nave? Sau ati ramas tampi de minciunile lui ala intr-o ureche, care facea gramada mare din mijlocul cararii ?

  3. Si nivelul de trai al romanilor cu cat a crescut? Pensile, salarile si alocatia copiilor cu cat a crescut sau cate spitale s au construit in Romania??

    1. se face in Romania nu se face pentru cei de la AUR, POT si SOS ! Acestia sa-si faca singuri, ca-s soberanisti.

    2. Binemeritat-impuscatu’ lua din munca celor cu studii superioare si umfla veniturile celor care apasau pe butoane, decat. Dupa gorbaciovistul criminal Iliescu s-a terminat cu hotia asta. Ce ati facut, aia mancati !

    1. Se construiește la Tulcea doar coca navei, fiindcǎ suntem buni doar la tǎiat și sudat fiare. Le avem cu „heavy metal-ul”, cum s-ar zice. Apoi e remorcatǎ în Norvegia unde e echipatǎ, pusǎ în funcțiune, testatǎ și predatǎ. Adicǎ partea „calificatǎ” din toatǎ construcția.

      1. Cunosc santierul naval din Tulcea dinainte de ’89. Eram prieteni cu o familie la care sotul era inginer in acest santier. Era f mandru si nerabdator cand urma sa faca proba de mars in larg cu o nava construita de ei acolo. Imi arata niste placi de 5-10 cm grosime si-mi spunea: Asta-i tabla din care facem nava. Pe mine ma distra termenul de ,,tabla” ptr dihaniile acelea de placi care se puteau urni doar cu macaralele. Nu-mi inchipui ce ,,table” foloseau aia care construiau crucisatoare.

      2. Așa a fost mereu, noi cu tabla țevile și vopseaua doar.
        A fost o încercare cu motoarele MAN -Reșita, o adevărată catastrofă. În vara-toama anului 1989 cu nava AIUD (nava nouă de un an) pe ruta Constanța -Singapore am schimbat două cămăși și trei pistoane (motor MAN -Reșita de 6000 CP) după care am stat 45 de zile la reparații în Singapore.

  4. Am vrea sa aflam cine sunt spagarii care au dispus construirea fregatei in Turcia ? Poate afla DNA-ul daca primeste „dezlegare „.

  5. Am vrea sa aflam cine sunt spagarii care au dispus construirea fregatei in Turcia ? Poate afla DNA-ul daca primeste „dezlegare „.

  6. Bravo! Felicitări. Am aflat că și la Galați se proiectează un submarin împreună cu suedezii. Cred că singurii care spun despre noi că suntem vai mama noastră suntem noi.

    1. Șantierul Tulcea aparține firmei Vard care la rândul sǎu este parte din uriașa companie italianǎ DE STAT, Fincantieri. În România se face structura navei, care apoi e remorcatǎ pânǎ în Norvegia, la sediul Vard, unde este echipatǎ, pusǎ în funcțiune și testatǎ. Spre comparație, înainte de ’89 fǎceam petroliere de 300 metri lungime, cât 3 stadioane de fotbal, integral.

      1. Circa 80% din echipare se realizeaza in RO, cei drept cu e hipamente din import, dupa care in NO se face punerea in functiune a echipamentelor- HAT (commissioning) si probele de mare -SAT.

  7. contributia romaneasca la acest obiect: otelul ieftin, sursa probabila Galati,sudura,montat piulite si suruburi,maturat,vopsit, idem Dacia ,Ford Craiova, astia se lauda cu tehnologia altor tari. De la 89 incoace nici macar cutia de chibrituri n-o mai facem gratie liberalilor,useristilor,pesedistilor si altor distrugatori de tara.

    1. Nu cred ca pesedeul un partid foarte serios provenit din partidul comunist de tip rusesc din România, este părtaș la asa ceva. Ăștia, pesedistii sunt unu și unu, specialiști în Nordis, în cutii de pantofi cu banii altora, în privatizări gen Petrom, Sidex, Oltchim, ARO și alte grozavii. E drept, pe vremea comuniștilor făceam de toate. De exemplu, nu puteam face vitamina C, dacă nu importam anumite componente de pe la alții. Nu făceam fonta și otel, dacă nu importam cocs metalurgic de la polonezi, lucram masiv in Loan. Adică, niște capitaliști ne dădeau materiale, ață, nasturi și modelul de haina, și femeile noastre costau.

    2. Oare e mai bine să vină Căcălin pe un cal alb, să ne salveze ?..
      El nu a fost de acord de la început să vindem apa străinilor care conține nanocipuri și alte alea…

    3. Vom redeveni ce-am fost când ne vom apuca de fabricat hamuri, șei și potcoave de cai morți, la îndemnurile vizionarului cu nădragi roșii, cel chemat să conducă neînfricat țara cu mână forte, aia pe care o ține țeapănă cu palma întinsă înainte când salută poporul adus cu cotiga să-l aduleze.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.