' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Cu o pondere de 31,8%, este totuși în creștere de 27,7% comparativ cu datele anterioare disponibile, a declarat, luni, în cadrul conferinței ”Digitalizare și siguranță cibernetică – amenințările cibernetice în era Inteligenței Artificiale”, potrivit Agerpres.
Pregătirea pe parcursul vieții
”O pondere de 0,9% dintre români se pregătesc pe tot parcursul vieții <live-long learning>, în timp ce media europeană era de 11% și ne dăm seama de diferență. E o statistică mai veche, dar nu cred că sunt aspecte fundamental schimbate. E extrem de relevant să ne pregătim în direcția aceasta.
M-am uitat, ieri de dimineață, peste cifrele Eurobarometrului Agendei Digitale sau Deceniul Digital 2026, publicat recent de către Comisia Europeană, ce relevă în dreptul României faptul că 64% dintre români consideră că atunci când se reglementează Inteligența Artificială ar trebui să se facă de o asemenea manieră încât să fie asigurată siguranța, indiferent că acest lucru limitează dezvoltatorii.
Deci, e foarte important semnalul dat de percepția românilor vizavi de acest aspect.
În ceea ce privește Inteligența Artificială, Gabriela Folcuț spune că sunt relevate trei îngrijorări principale
- cea legată de lipsa competențelor adecvate pentru utilizarea Inteligenței Artificiale, cu 28% dintre răspunsuri
- confidențialitatea și protecția datelor personale (26%)
- teama privind pierderea locurilor de muncă (26%)
Studiul Eurobarometru relevă o creștere a competențelor digitale de bază până la 31,8%, față de o medie europeană de 60,4%, arată Folcuț.
”Suntem în continuare aproape la jumătatea mediei Uniunii Europene, dar trebuie să vă spun că s-a înregistrat o creștere comparativ cu ultima cifră disponibilă, de 27,7%”, arată însă directoarea executivă de la ARB.
”Trebuie să recuperăm anumite decalaje”
”În ceea ce privește utilizarea Inteligenței Artificiale, România trebuie privită ca un constat aparte în ceea ce privește digitalizarea și adoptarea Inteligenței Artificiale. De ce? Pentru că trebuie să recunoaștem că trebuie să recuperăm anumite decalaje.
”Cash-ul este regele în România”
(…) Din perspectiva incluziunii financiare, măsurată ca deținerea a cel puțin a unui cont curent, este la 75% aproximativ în România, în pofida faptului că avem introdusă încă din anul 2017 o lege care permite un cont de plăți de bază gratuit. În ceea ce privește apetitul pentru cash, îl cunoaștem foarte bine. Am văzut că de câte ori s-a încercat o eficientizare a activității și o limitare a economiei informale, am avut opoziție din partea celor care sunt fani ai numerarului. Cash-ul este regele în România, din păcate, cu toate că avem o creștere accelerată a plăților digitale. Economia informală este estimată undeva la 29% ca pondere în Produsul Intern Brut”, mai spune reprezentanta ARB.
Cea de-a zecea ediție a conferinței „Digitalizare și siguranță cibernetică – amenințările cibernetice în era Inteligenței Artificiale” a reunit luni mai mulți oficiali ai autorităților publice și lideri ai asociațiilor profesionale.
