Ministerul Finanțelor a bătut recordul pentru o finanțare atrasă prin obligațiuni în dolari – 3,3 miliarde de dolari, după ce în luna mai a luat 3,3 milioane de euro iar în ianuarie 3 miliarde de euro. Acestor sume li se adaugă desele cumpărări pe care le face de pe piața internă, de la bănci. Sumele sunt utilizate pentru finanțarea deficitului uriaș din acest an, lovit de pandemia de coronavirus, și pentru plățile împrumuturilor din anii trecuți. Emisiunea de euroobligațiuni lansată în data de 7 iulie 2020 de Ministerul Finanțelor Publice s-a bucurat de un interes deosebitdin partea investitorilor, România revenind pe piața dolarului american pentru prima oară din 2018. Printre punctele de interes ale emisiunii se numără faptul că este prima tranzacție de euroobligațiuni denominată în USD realizată de România în 2020, cu o tranșă dublă, 10 ani lung în sumă de 1,3 miliarde USD și 30 ani lung în sumă de 2 miliarde USD, după cele două tranzacții realizate în prima jumătate a anului careau fost denominate în EUR.
Este prima tranzacție în USD realizată de România după 2 ani de absență de pe această piață, fiind cel mai mare volum atras de pe piețele externe de capital în dolari americani. Finanțele susțin că s-a obținut o reducere consistentă a costului față de nivelul inițial lansat în piață, de 25 de puncte de bază, precum și o valoare a cupoanelor de plată (3% pentru 10 ani lung și 4% pentru 30 ani lung), net inferioară cupoanelor aferente tranzacțiilor în USD efectuate în anii anteriori – 2018 (cupon de 5.125% pentru 30 ani), 2014 (cupon de 4,875% pentru 10 ani și 6,125% pentru 30 ani), 2013 (cupon de 4,375% pentru 10 ani) și 2012 (cupon de 6,750% pentru 10 ani).
Finanțele susțin că emisiunea s-a bucurat de o cerere foarte mare din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 8 miliarde USD), dar si la închiderea tranzacției când nivelul cererii s-a menținut la un nivel record, de 7.4miliarde USD. „Succesul recentei tranzacții denotă interesul investitorilor în titlurile emise de România în dolari americani, precum și încrederea acestora în capacitatea de răspuns a țării noastre în fața crizei generate de pandemia COVID-19, și în planul de relansare economică pe termen mediu al actualului Guvern. Împrumutul va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanțare în creștere, rezultate din deficitul bugetar și volumul refinanțării datoriei publice” , a declarat Florin Cîțu, ministrul Finanțelor Publice.
Valoarea totală a emisiunii este de 3,3 miliarde USD, cu o subscriere finală de 7,4 miliarde USD, prin participarea unui număr de peste 400 de investitori. Fondurile aferente acestei tranzacții au fost încasate marți, 14 iulie, anul curent.
Emisiunea a fost realizată în două tranșe, din care 1,3 miliarde USD cu maturitatea de 10 ani lung, cu un randament de 3.045% și o rata de dobândă de 3.00% pe an și 2 miliarde USD cu maturitatea de 30 ani lung, cu un randament de 4,00% și o rata de dobândă de 4,00% pe an.
Față de valorile cu care au fost lansate inițial în piață cele două tranșe, de 265 puncte de bază peste cotația de referință Mid-Swap pentru maturitatea de 10 ani lung și randamentul de 4,25% pentru maturitatea de 30 ani lung, costurile au fost reduse cu 25 puncte de bază, obținându-se în final prime de emisiune de 5 puncte de bază pentru maturitatea de 10 ani lung, respectiv 3 puncte de bază pentru maturitatea de 30 ani lung.
Baza investițională a tranzacției a fost diversificată atât din punct de vedere geografic,cât și din punct de vedere al tipurilor de investitori. În privința, tipurilor de investitori, în ambele tranșe se poate observa preponderența investitorilor de tipul “real money”, respectiv fonduri de active administrate privat și bănci comerciale. De asemenea, este de remarcat o creștere a participării investitorilor din Asia (11% în cazul tranșei de 30 ani lung) și a participării în proporție de peste 65% a marilor investitori activi pe piețele internaționale de capital din SUA și Marea Britanie pentru ambele tranșe.
În ceea ce privește distribuția geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 10 ani lung (cu scadență la 14 februarie 2031), aceasta a fost următoarea: Marea Britanie 39%, SUA 27%, România10%, restul CEE 2%, Germania 4%, Austria/Elveția 4%, Benelux 3%, Țările Nordice 2%, Sudul Europei 2%, Franța 1%, Asia 3% , restul lumii 3%.
Pentru maturitatea de 30 ani lung (cu scadență la 14 februarie 2051), distribuția geografică a investitorilor a fost următoarea: SUA 37%, Marea Britanie 29%, România 3%, restul CEE 1%, Germania 4%, Austria/Elveția 6%, Benelux 4%, Țările Nordice 1%, Sudul Europei 2%, Asia 11% , restul lumii 2%.
Distribuția pe categorii de investitori pentru maturitatea de 10 ani lung a fost preponderent către fonduri de active administrate privat, respectiv 68%,10% către bănci comerciale și private, 14% către fonduri de pensii și companii de asigurări și 6% către fonduri de investiții.
Pentru maturitatea de 30 ani lung, distribuția în funcție de tipul investitorilor a fost următoarea: fonduri de active administrate privat67%, bănci comerciale și private 3%, fonduri de pensii și companii de asigurări 19% și fonduri de investiții 9%.
Tranzacția a fost intermediată de Citigroup Global Markets Limited, Erste Group Bank AG, HSBC Bank plc, ING Bank N.V., J.P. Morgan Securities plc și Raiffeisen Bank International AG.
Saltati de bucurie nomenklatura securista a salariilor si pensiilor speciale!
Cutremurati-va, o voi si urmasii urmasilor vostri, cei ce primiti salariul privat al…groazei!
Mamaaaa si ce mai urlau iohannistaii ca guvernul PSD se imprumuta si face si drege!
Acum vad ca nu-i mai deranjeaza absolut deloc niciun imprumut, desi au batut toate recordurile…..[Leo]
Sume mari imprumutate intr-o valuta pe care nu o controlezi. Da, lovitura de geniu. De geniu pustiu…
Baietii astia, Orlando si Catu si cati au mai ocupat Ministerul Finantelor, au avut fiecare o misiune: sa infunde Romania din ce in ce mai mult in datorii.
Intr-o zi, generosii creditori vor cobori dintr-un avion low-cost, cu ciorapii rupti si serviete peticite, foarte infometati, si vor spune: ‘Ne datorati atat si atat. Banii!’ Guvernul respectiv va da din umeri, si FMI va spune: ‘This country is now ours.’
Finalul povestii.
Nu se lasa pana nu rad Romania de pe harta!
Se pare ca Tanti Veo,Olguta si Orlando au uitat sa explice votantilor ce inseamna celebra cretere economica pe consum.
Imprumuturi.Mai ales in criza economica.Traim din imprumuturi. Singura viziune economica a psd.
Mai era nebunul ala in Venezuela, salarii, pensii, la toti votantii frigidere,televizoare,masini de spalat.
Sa vedem noi ce o sa facem. Venezuela sta bine, nu e iarna la ei. Pot sa stea pe sant la pascut tot timpul anului.
no, apai or avut nevoie de cash la furat. in tara nu-s decat paduri, gaze, petrol si aur. ii greu sa le dosesti repede pe astea in conturi „offshore”. oricate intalniri ar avea dulapul cleptoman cu schweghofer si consulul „Vianei”.
„miliard cu miliard, fac mai multe miliarde”. sa moara salam de ras…
fir-ar neamul lor de Catzi
Presupune cineva de cati bani din aceste sume uriase beneficiaza romanii de rand si de cati beneficiaza securistii care inchid cu satisfactie ochii la ispravile lui Iohanis si Catu? Se repeta cu folos pentru ei epoca Basescu-Boc. Si atunci si acum tot pedeleaua hoata era la guvernare.
1)Dece tranzactia nu a fost intermediata de banca nationala CEC? La asemenea sume, comisioanele… 2)Din cate stiu eu, pentru salarii, pensii, investitii, subventii, etc, in Romania platile sa fac in lei. Dece am avut nevoie de imprumuturi in dolari? Eventual mai avem nevoie de niste rachete? 3)Dece macar nu s-a facut imprumutul in oblgatiuni de stat, in lei? Pai ce, sa poata beneficia orice cetatean raman? 4)In 10 sau 30 ani, guvernele si presedintii se vor schimba de nenumarate ori. Doar poporul ramane acelasi. Sa se descurce el (copiii nostri). P.S. Oricine stie ca o tara, cu cat este mai mult inglodata in datorii, este mai usor manevrabila.