România intervine pentru a limita poluarea Nistrului

„O încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale”. MAE condamnă ferm survolarea spațiului aerian al R. Moldova de către o dronă de tip Shahed

Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către o dronă de tip Shahed, în dimineața zilei de 14 martie, în regiunea Cimișlia, localitatea Troițcoe, relatează Moldpres.md.

„Asemenea incidente constituie o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a țării noastre.

Republica Moldova condamnă ferm aceste acțiuni și denunță războiul de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, care aduce suferință, pierderi și distrugeri în Ucraina și afectează grav securitatea regională, punând în pericol direct și siguranța cetățenilor Republicii Moldova.

În acest context, Republica Moldova își reafirmă angajamentul de a consolida pacea și securitatea națională și va continua toate demersurile necesare, în cooperare cu instituțiile naționale competente și partenerii internaționali, pentru protejarea teritoriului său și a populației sale”, transmite MAE într-un comunicat.

Guvernul solicită activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE, după deversările din râul Nistru. Armata Națională, gata de intervenție

Guvernul solicită activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene pentru a primi ajutor în gestionarea deversărilor de petrol în râul Nistru, a anunțat premierul Alexandru Munteanu, relatează RadioChișinău.

Acțiunea survine în contextul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei, care au provocat scurgeri de substanțe petroliere în râu. Prin mecanismul european, autoritățile de la Chișinău cer echipe de specialiști și echipamente pentru captarea și colectarea impurităților, precum și stații mobile de testare a calității apei. Premierul a precizat că Ministerul Apărării va furniza militari, echipamente și unități tehnice pentru a sprijini operațiunile, transmite Radio Chișinău.

„Armata Națională, alături de celelalte instituții, va interveni cu militari, echipament și unități de tehnică, în sprijinul Autorităților Publice Centrale și Locale din nordul țării, localităților care sunt alimentate cu apă din râul Nistru.”

România ajută la curățarea râului Nistru de petrolul scurs în urma bombardamentelor Rusiei în Ucraina

Cod galben de poluare pe râul Nistru, la hotarul Republicii Moldova cu Ucraina, în localitatea Naslavcea. Din cauza bombardamentelor Rusiei în Ucraina, peste o tonă și jumătate de petrol a ajuns în Nistru, iar scurgerile continuă de cel puțin trei zile, relatează RFI.

Republica Moldova a solicitat activarea Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene după deversări de produse petroliere în râul Nistru, provocate de bombardamentele Rusiei în Ucraina, a anunţat premierul de la Chișinău Alexandru Munteanu.

„Solicităm sprijinul partenerilor europeni pentru mobilizarea rapidă a unor echipe de specialişti şi a echipamentelor necesare pentru gestionarea situaţiei din teren. Este vorba despre echipamente pentru captarea, reţinerea şi colectarea impurităţilor petroliere din apă, precum şi despre staţii mobile de testare a calităţii apei”, a precizat şeful guvernului de la Chişinău, într-o postare pe Facebook.

Armata națională a anunțat că se mobilizează pentru a interveni cu militari, echipament şi unităţi de tehnică pentru curățarea râului Nistru. Militarii vor instala și o tabără de suport-gestiune a crizei de poluare lângă localitatea Cureșnița de lângă Soroca, în partea de nord a Nistrului.

Ambasadorul Rusiei la București: România nu și-ar permite costul reunificării cu R. Moldova

Ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, a afirmat că Republica Moldova este una dintre cele mai sărace state din Europa, iar reunificarea ar pune în dificultate România prin prisma costurilor bugetare aferente procesului, relatează TVR Moldova.

„Moldova modernă este una dintre cele mai sărace țări din Europa, în mare parte din cauza politicilor echipei lui Sandu. Prin urmare, există îngrijorări că bugetul românesc pur și simplu nu va putea suporta costurile unificării. Se vorbește mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea la UE, ceea ce ar permite Bucureștiului să transfere o parte semnificativă a costurilor către partenerii săi”, a spus Vladimir Lipaev într-un interviu acordat agenției TASS.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit recent într-un amplu interviu acordat jurnaliștilor britanici Rory Stewart și Alastair Campbell despre provocările majore cu care se confruntă Chișinăul, de la propaganda rusă și interferențele Kremlinului până la presiunile asupra proceselor democratice din Republica Moldova.

În cadrul dialogului, președinta a abordat deschis și subiectul sensibil al relației cu România, afirmând pentru prima dată explicit că ar vota în favoarea unirii, dacă un asemenea referendum ar fi organizat.

De altfel, într-un interviu acordat anul trecut pentru presa germană în ajunul unei vizite la Berlin, președintele Nicușor Dan a declarat că „personal, îmi doresc o unire cu Moldova”, dar cât timp cetățenii țării vecine susțin forma actuală de stat, „România nu va întreprinde nimic”.

Poluarea râului Nistru: Militarii intervin în sprijinul autorităților. Al doilea baraj de protecție, instalat cu sprijinul României

Armata Națională intervine în sprijinul autorităților centrale și locale pentru gestionarea crizei provocate de poluarea apei râului Nistru, care afectează mai multe localități din nordul Republicii Moldova, relatează Vocea Basarabiei.

Potrivit Ministerului Apărării, militarii au ajuns la fața locului și vor desfășura o tabără în suport-gestiune a crizei de poluare a apei râului Nistru la Cureșnița în raionul Soroca.

„Forțele și mijloacele Armatei Naționale destinate pentru situații excepționale sunt pregătite să vină în ajutorul angajaților din Ministerului Mediului și autorităților, cu detașarea echipelor de intervenție”, subliniază Ministerul Apărării.

Totodată, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder a anunțat anterior că, datorită sprijinului oferit de colegii din România, a fost instalat al doilea baraj de protecție, care urmează să absoarbă deșeurile petroliere scurse în râu.

Lilian Carp: În ultimii patru ani RM a accesat proiecte în valoare de peste 197 de milioane de euro pentru Apărare

În ultimii patru ani Republica Moldova a accesat proiecte în valoare de peste 197 de milioane de euro pentru Apărare. Acum RM solicită partenerilor să ne ajute să ne asigurăm cu întregul lanț de apărare antiaeriană. Despre aceasta a anunțat Lilian Carp, președintele Comisiei parlamentare de securitate națională, în cadrul emisiunii Cabinetul din umbră de la Jurnal TV.

Întrebat de ce după patru ani de război la hotar se alocă în continuare un buget de 0,5 % din PIB pentru apărare, Lilian Carp, a declarat că în ultimii ani autoritățile au întreprins mai multe acțiuni pentru a majora investițiile în acest domeniu, inclusiv salariile pentru militarii prin contract.

„Pentru a investi mai mult trebuie să ai de unde. Sunt importante și programele pentru securitate pe care le accesează RM. În acești patru ani noi avem accesate peste 197 de milioane de euro. Anul acesta, daca va fi bine, vom obține mai mult decât a fost accesat până acum. Acum RM solicită partenerilor noștri să ne ajute să construim întregul lanț pentru apărarea antiaeriană. Nu este vorba doar de interceptare, ci și de doborâre și apărare antiaeriană, lucru care nu costă ieftin, a spus deputatul.

Lilian Carp a subliniat că societatea trebuie să înțeleagă că Armata Națională are nevoie de dotare și condiții optime pentru militari, inclusiv salarii decente.

„Ceea ce am avut noi anterior au fost politici de descurajare a tinerilor de a merge să facă serviciul militar prin contract, cu salarii mizere. Acum nu putem spune că sunt foarte bune, dar sunt cu 80% mai mari ca în 2021. Noi înțelegem că un specialist care operează cu tehnică de câteva sute de mii ori chiar milioane de euro trebuie să aibă un salariu adecvat pentru că este nevoie de angajat oameni care înțeleg cum să opereze cu acest utilaj sofisticat”, a mai spus deputatul.

El a mai relevat că în domeniul Apărării , programul de guvernare prevede că până în 2030 bugetul pentru apărare va crește până la 1% din PIB.

Referitor la declarațiile deputatului socialist Pavel Voicu, fost ministru al Apărării, care s-a întrebat astăzi în Parlament, dacă RM are nevoie într-adevăr de radare capabile să detecteze drone, „în loc să aibă agricultură care să asigure limitul necesar”, Lilian Carp le-a calificat drept „aberații”.

De ce Comratul nu se grăbește să organizeze alegerile. Op-Ed de Denis Dermenji

Situația politică legată de alegerile din Găgăuzia se transformă treptat dintr-o criză instituțională locală într-un conflict politic mai complex între Comrat și Chișinău. Este un nou conflict, pe fondul celui vechi, nerezolvat, relatează IPN.md. Formal, este vorba despre neînțelegeri juridice și aspecte procedurale, însă amânarea procesului electoral arată că problema este mult mai profundă. Tot mai multe semne indică faptul că întârzierea alegerilor ar putea fi nu doar o consecință a incertitudinii juridice, ci și o strategie conștientă a unei părți a elitelor regionale.

În ultimele luni, autoritățile centrale ale Moldovei au întreprins o serie de acțiuni pentru deblocarea situației. În parlament au avut loc discuții, reprezentanții Comisiei Electorale Centrale au propus crearea unor grupuri de lucru comune, iar Chișinăul a invitat reprezentanții Găgăuziei la consultări pentru găsirea unei soluții juridice. Nu trebuie uitat de la ce au început toate aceste mișcări: anume de la vizita șefului Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Alexandru Musteața, la Comrat.

Totuși, aceste încercări recente ale Chișinăului nu au dus la un progres real. Reprezentanții regiunii fie amânau discuțiile, fie delegau la negocieri politicieni care adoptau o poziție rigidă și practic blocau orice compromis.

Situația creată arată că criza are o natură nu doar juridică, ci și politică. Iar asta o face și mai complicată. Cu cât alegerile sunt amânate mai mult, cu atât mai mult se menține configurația actuală a puterii în regiune.

Mai puține cheltuieli în instituțiile publice: Guvernul cere reducerea achizițiilor după scumpirile la combustibil

Autoritățile și instituțiile bugetare din Republica Moldova vor trebui să instituie un control mai strict asupra cheltuielilor publice și să revizuiască planurile de achiziții pentru anul 2026, relatează TV8.md. Măsura a fost dispusă de Guvern în contextul presiunilor economice generate de creșterea prețurilor la produsele petroliere, dar și al necesității de a utiliza mai eficient resursele bugetare.

Potrivit documentului semnat de prim-ministrul Alexandru Munteanu, instituțiile publice care realizează achiziții de bunuri, lucrări sau servicii vor trebui să reevalueze necesitățile planificate, să prioritizeze doar cheltuielile considerate critice pentru funcționarea instituțiilor și la necesitate, să anuleze procedurile care nu sunt esențiale.

Astfel, achizițiile care nu sunt considerate critice pentru activitatea instituțiilor vor fi reduse cu cel puțin 10% din valoarea planificată.

În același timp, ministerele și autoritățile administrative centrale vor trebui să reducă cu cel puțin 20% cheltuielile pentru transportul de serviciu și numărul unităților de transport utilizate, fiind obligate să prezinte și argumente pentru menținerea vehiculelor considerate indispensabile.

Pro-rusul Igor Dodon propune să ne închinăm din nou în fața Kremlinului pentru gaz și combustibil: „Dacă Maia Sandu nu știe cu cine să vorbească la Moscova, eu știu”

Pro-rusul Igor Dodon a cerut reluarea negocierilor directe cu Federația Rusă pentru importul de gaz și produse petroliere. Socialistul susține că anul 2026 a început „foarte greu” pentru Republica Moldova, afirmând că țara s-ar afla într-o „criză sistemică foarte gravă”, relatează cotidianul.md. Fostul șef al statului enumeră mai multe probleme despre care spune că afectează societatea: scăderea populației, consumul de droguri, situația dificilă din agricultură, starea drumurilor și prețurile ridicate la gaz, benzină și motorină.

„Țara noastră se află azi într-o criză sistemică foarte gravă. Problemele care s-au acumulat au început să răbufnească toate odată, în diferite domenii strategice și de interes public”, a afirmat Dodon.

Fostul președinte a atacat guvernarea Partidul Acțiune și Solidaritate, acuzând-o că ar evita problemele economice reale și s-ar concentra pe discursuri despre „războaie hibride și cognitive”.

În acest context, Dodon i-a cerut președintei Maia Sandu să convoace de urgență Consiliul Suprem de Securitate pentru a discuta situația socio-economică din țară și să inițieze un dialog cu opoziția.

Câți bani ar putea aduna Fondul de convergență pentru Transnistria până în 2030

Fondul de convergență pentru reintegrarea regiunii transnistrene ar putea fi funcțional din 1 august și să acumuleze circa 300 de milioane de lei până la sfârșitul anului, relatează EuropaLiberă. Până în 2030, suma ar urma să ajungă la patru miliarde anual, sau chiar mai mult. Autoritățile de la Tiraspol privesc însă inițiativa cu reticență.

Oficial, Chișinăul a prezentat inițiativa privind crearea Fondului de convergență pe 26 februarie, în cadrul unei întrevederi la Tiraspol între reprezentanții politici ai celor două maluri ale Nistrului, reuniune mediată de Misiunea OSCE.

Prin acest fond, Chișinăul își propune să „stimuleze reintegrarea” prin finanțarea unor proiecte sociale și de infrastructură în stânga Nistrului.

În aceeași zi, deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, a anunțat un proiect de lege care prevede, între altele, eliminarea treptată a scutirilor fiscale de care beneficiază agenții economici din regiunea transnistreană încă din anul 2000 și instituirea unui fond de convergență.

Fondul poate fi comparat cu un mecanism de acumulare a taxelor plătite de agenții economici din stânga Nistrului, bani care vor fi utilizați pentru finanțarea proiectelor din regiune, dar care vor fi gestionați de autoritățile constituționale de la Chișinău.

Vicepreședintele raionului Hîncești, Dumitru Vartic, a fost eliberat din funcție

Dumitru Vartic, care este anchetat în dosarul decesului soției sale, a fost eliberat din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. Decizia a fost aprobată de Consiliul Raional Hîncești astăzi, 13 martie.

Membrii Consiliului Raional Hîncești s-au întrunit în ședință extraordinară, convocată de președintele raionului. 29 dintre cei 33 de consilieri raionali au fost prezenți.

Membrii Consiliului au aprobat eliberarea lui Dumitru Vartic din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești, în baza cererii de demisie. Proiectul de decizie a fost susținut de 28 de consilieri.

Amintim că Dumitru Vartic a depus cerere de demisie pe fondul acuzațiilor că ar avea legătură cu decesul soției sale, Ludmila Vartic. De asemenea, acesta a fost exclus din rândurile partidului de guvernământ PAS.

Ludmila Vartic, fostă educatoare la grădinița „Andrieș” din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie, după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc de locuințe din capitală. Mai multe organizații neguvernamentale și activiști au calificat cazul drept femicid. Acestea susțin că Dumitru Vartic și-ar fi supus partenera violenței fizice timp de mai mulți ani, ceea ar fi determinat-o să recurgă la suicid.

Rusia, deranjată de suplimentarea forțelor militare americane în România

După ce România a fost de acord să primească mai multe forțe americane pe teritoriul său, presa rusă a reacționat imediat, relatează RFI.md. Regiunea separatistă Transnistria este în pericol, spun analiștii militari ruși în articole de presă. Cum au ajuns la această concluzie?

Federația Rusă a monitorizat cu atenție informațiile care au apărut în presa românească despre forțele americane ce vor ajunge în număr mai mare în România.

Titlurile de presă au fost pline de nemulțumire, iar analiștii militari ruși se declară îngrijorați că rușii ar putea avea de suferit pentru că în România vor fi mai multe forțe militare americane.

Iată cum sună titlul unui articol care apare în influentul holding de presă deținut de oligarhi apropiați de biserica rusă. Țarigrad scrie: „Sub pretextul exacerbării situației din Orientul Mijlociu, Washingtonul își sporește de urgență contingentul în Europa de Est”.

Articolul numește suplimentarea forțelor americane „Amenințarea ascunsă și Mascare geopolitică”. Analiștii consultați de Țarigrad consideră „Balcanii drept principalul avanpost pentru exercitarea presiunii asupra Rusiei”.