România pierde 8,5 cetățeni pe oră

În anul 2018, sporul natural al populaţiei rezidente a continuat să fie negativ (de -75,3 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se şi în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Conform Statisticii, suntem cu 75,3 mii mai puțini decât 2017, ceea ce înseamnă că România a pierdut 8,5 oameni pe oră. Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-18,4 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-1,8 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-14,0 mii persoane), Nord-Est (-11,5 mii persoane) şi Sud-Vest Oltenia (-11,3 mii persoane).
Când se calculează sporul natural sunt incluşi numai născuţii-vii ai căror mame aveau reşedinţa obişnuită în România şi a căror naştere a fost înregistrată la oficiile de stare civilă din România, respectiv decesele persoanelor cu reşedinţa obişnuită în România, al căror deces a fost înregistrat la oficiile de stare civilă din România. Datele sunt semi-definitive.
Scăderea populației înseamnă practic pierderea celei mai bune resurse pe care această țară o are: capitalul uman. În viitor, cele mai grave probleme se vor ivi în educație, piața muncii și în sistemul de pensii. Ritmul scăderii demografice va duce în câțiva ani la desfiinţarea mai multor posturi de profesori/învăţători, iar populaţia în vârstă de muncă se va diminua şi ea. Asta înseamnă că va pune o mare presiune asupra fiscalității, contribuțiile vor fi mai puține și statul va trebui să acopere tot mai multe pensii din împrumuturi scumpe.
La 1 ianuarie 2018, populaţia rezidentă a României a fost de 19530,6 mii locuitori. Populaţia feminină, majoritară, a însumat 9977,4 mii persoane, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente. Comparativ cu 1 ianuarie 2017, la 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere și creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 17,8% la 18,2% (+54,6 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 66,2% din total, în scădere cu 163,8 mii persoane faţă de începutul anului 2017. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34ani, 40-44ani, 50-54 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 45-49 ani și 55-59 ani.
În mediul urban locuiesc 10503,5 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,8%). La 1 ianuarie 2018, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuiește în municipii și orașe reprezentând 88,7% din populaţia totală a regiunii.
În anul 2017, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,73 ani, în creştere cu 0,17 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 6,95 ani decât bărbaţii. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2017, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural cu 2,79 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se la populaţia masculină (3,11 ani) faţă de cea feminină (1,87 ani).
Se anticipează că populația rezidentă tânără, de vârstă preșcolară și școlară, va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,55 milioane în prezent (în anul școlar 2018/2019).