România rămâne aproape ultima în UE la salariul minim. Doar două țări stau mai prost

Majorarea de la 4.050 de lei la 4.325 de lei brut reprezintă un plus de 6,8% pentru angajații încadrați în câmpul muncii cu salariul minim pe economie.

Pentru milioane de oameni, orice creștere a venitului lunar contează, mai ales într-o perioadă în care cheltuielile pentru alimente, locuință și servicii au devenit o preocupare constantă.

În același timp, comparația cu restul Europei arată că diferența față de economiile dezvoltate rămâne una semnificativă.

În Luxemburg, salariul minim ajunge la 2.771 de euro, în Irlanda la 2.391 de euro, iar în Germania la 2.343 de euro. Diferența față de România depășește astfel 1.500 de euro lunar, ceea ce explică de ce nivelul salariilor rămâne unul dintre principalele motive pentru care mulți români aleg să lucreze în alte state europene.

Totuși, în pofida acestui clasament, România este una dintre țările europene în care salariul minim a crescut cel mai rapid în ultimul deceniu.

Salariul minim a crescut rapid în ultimii ani, dar a pornit de la un nivel foarte scăzut

Datele Eurostat arată că între iulie 2016 și iulie 2026 salariul minim din România a înregistrat o creștere medie anuală de 11,6%, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, doar Lituania având un ritm ușor superior, de 11,7%.

Această evoluție arată o situație aparent contradictorie, în care România a avut una dintre cele mai rapide creșteri ale salariului minim, dar continuă să fie aproape de finalul clasamentului european.

Iar acest lucru se explică prin faptul că nivelul salarial de la care s-a plecat în România era unul foare redus. Practic, în urmă cu un deceniu, salariul minim din România era printre cele mai mici din Uniunea Europeană.

Creșterile succesive ce au urmat au redus o parte din diferență, însă decalajul față de statele occidentale nu poate fi recuperat într-o perioadă scurtă.

Astfel, o țară care pornește de la un salariu minim de câteva sute de euro poate avea creșteri procentuale foarte mari fără să ajungă rapid la nivelul unui stat unde salariile au fost deja ridicate de zeci de ani.

De aceea, România poate avea un ritm de creștere superior Germaniei sau Franței și, în același timp, să rămână mult în urma lor ca valoare absolută a salariului.

Nivelul salarial exprimat în euro nu indică pe deplin și nivelul de trai

Comparația făcută exclusiv în euro este cea mai simplă metodă de a vedea diferențele dintre state, dar economiștii atrag atenția că ea nu surprinde complet nivelul de trai.

Un salariu de 825 de euro nu are aceeași valoare în toate țările europene, deoarece costurile pentru locuințe, alimente, transport sau servicii diferă considerabil de la un stat la altul.

Din acest motiv, Eurostat folosește și indicatori ajustați la puterea de cumpărare, care țin cont de diferențele de preț dintre economii.

Această ajustare reduce o parte din decalajele dintre state, însă nu schimbă faptul că România se află încă în partea inferioară a clasamentului european privind salariile minime.

Diferența dintre valoarea nominală a salariului și puterea reală de cumpărare este una dintre explicațiile pentru care comparațiile internaționale trebuie analizate cu atenție.

Un angajat dintr-o țară cu un salariu mai mare poate avea și cheltuieli mult mai ridicate, în special pentru locuință.

Pe de altă parte, nivelul salariilor rămâne un factor important pentru piața muncii, diferențele mari dintre România și statele vest-europene influențând deciziile multor angajați, inclusiv alegerea de a pleca la muncă în străinătate sau de a căuta domenii mai bine plătite.

Care sunt perspectivele pentru evoluția salariului minim în România, în următorii ani

Majorarea din iulie 2026 crește veniturile celor plătiți cu salariul minim, însă evoluția viitoare va depinde de mai mulți factori precum inflația, productivitatea muncii, situația economică și capacitatea companiilor de a susține costuri salariale mai mari.

România are acum un salariu minim mai mare decât în urmă cu zece ani, iar ritmul de creștere a fost printre cele mai rapide din Uniunea Europeană, dar, cu toate acestea, poziția din clasament arată că recuperarea față de statele dezvoltate este un proces de durată.

Pentru angajați, diferența importantă nu este doar valoarea trecută pe fluturașul de salariu, ci cât rămâne efectiv după plata cheltuielilor lunare, iar pentru România, provocarea următorilor ani va fi ca majorările salariale să se transforme într-o creștere reală a nivelului de trai, nu doar într-o urcare pe hârtie a veniturilor.

Află și Cu cât vor crește lefurile demnitarilor pe noua lege a salarizării. Acord la Cotroceni