Opinie Andrei Rădulescu
Atrag atenția cu privire la majorarea cheltuielilor de personal cu un ritm anual de 20,9% (superior dinamicii medii anuale a salariului net pe economie, de 13,8%) și la creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii cu o rată anuală de 25,7% în primele cinci luni ale anului 2024.
În perioada recentă am asistat la intensificarea riscurilor din sfera finanțelor publice, atât pe planurile mondial și european, cât și la nivel național, într-o conjunctură caracterizată prin presiunea exercitată de trei factori:
- tendința de creștere pentru costurile reale de finanțare (costurile nominale de finanțare ajustate cu inflația), pe fondul nivelurilor ridicate ale ratelor nominale de dobândă și procesului de dezinflație – dinamica anuală a prețurilor de consum converge gradual către țintele băncilor centrale;
- contextul electoral – în 2024 (numit și Marele An Electoral de către Fondul Monetar Internațional) sunt programate alegeri generale în țări care contribuie cu peste 50% la formarea PIB-ului mondial;
- consecințele șocurilor exogene din ultimii ani, inclusiv persistența tensiunilor geo-politice.
Astfel, potrivit datelor Rezervei Federale (FED), în prezent costul real de finanțare pe scadența 10 ani din Statele Unite (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de peste 28 mii miliarde dolari) se situează în zona maximelor din vara anului 2007 (perioada declanșării Marii Recesiuni, conform literaturii macroeconomice internaționale), aspect evidențiat în graficul următor.
Subliniez faptul că evoluția costului de finanțare din Statele Unite reprezintă un barometru pentru costul de finanțare pe plan mondial(…).
Datele Eurostat indică faptul că România a înregistrat în 2023 un deficit bugetar de 6,6% din PIB (în intensificare de la 6,3% în 2022), al treilea cel mai ridicat nivel în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene, după Italia și Ungaria (cu niveluri de 7,4%, respectiv 6,7%).
De asemenea, ponderea datoriei publice în PIB s-a majorat la 48,8% în România anul trecut, un nivel record.
Nu în ultimul rând, situația finanțelor publice din România a continuat să se deterioreze în primele luni ale anului curent.
Conform datelor Eurostat, ponderea deficitului bugetar în PIB s-a situat la 7,0% în primul trimestru din 2024 (România situându-se pe primul loc în rândul țărilor din Uniunea Europeană), în intensificare de la 6,6% în primul trimestru din 2023.
Totodată, în perioada ianuarie – mai 2024 finanțele publice au înregistrat un deficit de 3,4% din PIB, în intensificare de la 2,3% din PIB în intervalul similar din 2023, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor din România.
Atrag atenția cu privire la majorarea cheltuielilor de personal cu un ritm anual de 20,9% (superior dinamicii medii anuale a salariului net pe economie, de 13,8%) și la creșterea cheltuielilor cu bunuri și servicii cu o rată anuală de 25,7% în primele cinci luni ale anului 2024.
Aceste evoluții nu sunt sustenabile, mai ales în contextul riscurilor și provocărilor din sfera economiei reale (dinamică sub potențial) și finanțelor publice (România se află în procedură de deficit excesiv și nu a implementat măsuri eficiente de consolidare fiscal-bugetară, aspect semnalat recent și de Comisia Europeană) și tendinței de majorare a costurilor reale de finanțare.
Autor: Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est), Cercetător Senior, Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române și membru al Centrului de Excelenţă în Comerţ Exterior (proiect lansat de Academia Română, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Institutul Naţional de Statistică)
26 Mai 2024: ” „Am sunat la 20 de clinici pentru un RMN”. De ce durează și 6 luni să-ți faci o investigație recomandată de medic.
Pacienţii români cărora medicii specialiști le recomandă examinare imagistică prin RMN (rezonanţă magnetică nucleară) pentru a le pune un diagnostic sunt nevoiţi să aştepte chiar și 6 luni pentru a găsi un loc la un laborator de stat sau privat care are contract cu CNAS.
Andreea R. a sunat în ultima săptămână la peste 20 de laboratoare de radiologie și imagistică din București pentru a-și face o programare la un RMN decontat de stat.
Femeia are 45 de ani și trăiește în Capitală.
Medicul specialist i-a recomandat să facă un RMN pentru investigarea unei probleme la glandele suprarenale.
Cele 20 de răspunsuri primite de Andreea au sunat la fel: nu mai sunt locuri, programarea poate fi făcută pentru august sau septembrie, nu sunt fonduri, să revină cu un telefon în săptămânile următoare.
Alternativa este RMN cu plată, caz în care programarea se poate face în 2-3 zile. Costă 2.000 de lei.”
Asa e in capitala, va imaginati cum e la Vaslui, la Giurgiu, la Calarasi, la Fetesti, la Botosani…
„Şefa Casei de Sănătate: Pentru ultimul trimestru al anului nu avem bani.
2 April, 2024
CNAS are fonduri doar pentru primele 9 luni ale anului, nefiind acoperit ultimul trimestru, a afirmat, luni, președintele CNAS, Valeria Herdea, la o dezbatere organizată de Profit.ro.
“Avem bani pe 9 luni. Ultimul trimestru nu avem bani. Ori facem un efort toți să încercăm să reducem cheltuielile și pierderile din sistem și încercăm să mobilizăm și pacienții să vină proactiv, în așa fel încât prevenția care costă mai puțin să îi ajute să nu ajungă în viitorii ani la boală și să avem o previziune corectă”, a declarat Herdea.
Ce „proactiv”, doamna, cand pentru un CT sau un RMN, azi, in policlinicile si spitalele de stat pacientii asteapta 9 luni, chiar 1 AN… mii de pacienti sunt pe listele de asteptare la un RMN!
Dumnezeu stie cati dintre ei traiesc pana le vine randul…
Iar, in spitalele private un CT costa 1000 lei, iar un RMN costa 1500 Lei!
Cati romanii isi permit LUXUL de a face preventie, cand jumate de Romanie, mai ales zona rurala, NU are deloc acces la servicii medicale de secolul trecut?!?!
CRIZA CONTINUĂ -ESTE STAREA DE FACTO A ROMÂNIEI TOKEȘO -SOROȘISTO-DEMOCRATIERE! TOATE TREC”
Alexandru Rafila in Noiembrie 2023:
„Nu cred că Planul Naţional de Control al Cancerului va rămâne pe hârtie. La construirea Bugetului pe anul viitor, TREBUIE să existe o finanţare care să permită începerea implementării prevederilor din Plan.”
TREBUIE, dar NU exista!
Planul lu’ peste prajit a ramas pe hartie, ca TOATE Planurile, ca TOATE Programele…de 35 de ANI!
Sotul meu are cancer la vezica uriara din 2021, face Imunoterapie la spital privat, Instilatii cu ONKO-BCG, tratament foarte scump, platim TOT, multe mii de Euro!
In Februarie 2023 a aparut prin Ordin de Ministru ca ONKO-BCG va fi GRATUIT. Pe hartie.
Am ajuns pana la Seful Casei Judetene de Sanatate, care mi-a spus:
„NU avem alocati BANI pe 2024. Puteti merge in Instanta si de obicei veti CASTIGA”!
Adica, sa ducem in Instanta un BOLNAV de 71 de ANI, cu Cancer, sa se judece ANI de zile(cati o mai avea, Dumnezeu stie!) cu Statul roman, caruia i-a platit timp de 35 de ANI Contributiile la Sanatate, ca Inginer(Sume mari!)…
Daca situatia din Sanatate nu e CRIZA a finantelor publice, atunci ce este?!
„Medicamentul se mai găsește acum foarte greu și doar contra cost, însă Constantin și soția lui trăiesc dintr-o pensie de 3.000 de lei și nu prea și-au permis acest lux. O pastilă de Tasigna costă 100 de lei, iar el trebuie să ia două pastile dimineața și două seara. În total, 4 pe zi, adică 400 de lei. Ca mulți alți pacienți, Constantin a ajuns să își reducă drastic dozele – ia doar o pastilă pe zi sau chiar una la 3-4 zile, fără acordul medicului, spune el. Soția lui Constantin mărturisește că se gândește cu groază că ar putea ajunge în situația de a vinde apartamentul din Bacău în care locuiesc și se întreabă „noi unde o să stăm, unde o să mai dormim?”
Romania SE CONFRUNTA deja cu o CRIZA a finantelor publice!
Un exemplu: situatia grava a bolnavilor de cancer:
„„Am plătit toată viața asigurare de sănătate, dar nu îi interesează de noi”.
Calvarul unui bolnav de cancer care are tratamentul asigurat doar pe hârtie.
Avem momente când ne întrebăm noi unde o să stăm, noi unde o să mai dormim”, povestește deznădăjduită Elena, soția lui Constantin. Acum 4 ani, soțul ei a fost diagnosticat cu leucemie granulară cronică. 4 ani mai târziu, Constantin (58 de ani) din Bacău este unul dintre sutele de bolnavi de cancer din România care, de luni de zile, au rămas fără medicamentele care îi țin în viață.
Medicul lui îi scrie o dată la 3 luni rețeta decontată, teoretic, 100% de statul român, însă medicamentul Tasigna, de care bărbatul are nevoie vitală, este de negăsit de 7-8 luni în farmacii.”