Rusia își extinde prezența militară în spațiu. Satelit nou, plasat pe orbită

Un satelit militar plasat pe orbită

Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că Rusia a plasat pe orbită un satelit militar, lansat cu o rachetă purtătoare Soiuz-2.1b. „Satelitul a fost plasat pe orbită conform programului și sub controlul resurselor terestre ale Forțelor Aerospațiale Ruse”, arată tass.com.

Comandamentul militar rus susține că specialiștii mențin contactul telemetric cu satelitul, ale cărui sisteme funcționează normal. Ministerul Apărării a mai indicat că „lansarea rachetei purtătoare și plasarea pe orbită s-au efectuat fără incidente”, iar racheta a fost urmărită, după lansare, de sistemele automate de control la sol ale Centrului de Testare Spațială Gherman Titov.

Armata rusă a lansat mai multe sonde militare cu rachete Angara-1.2 și Soiuz-2.1b de la Plesețk, iar în iulie au fost puși pe orbită 16 sateliți Rassvet-3, numiți „Starlinkul rusesc”, cu scop declarat comercial și civil, dar care ar putea fi utili armatei ruse în Ucraina, permițând lovituri mai precise, notează EFE.

În 2025, cea mai recentă lansare de sonde militare a avut loc pe 26 decembrie, tot cu o rachetă Soiuz-2.1a. Rusia, al cărei program spațial a suferit numeroase eșecuri în ultimii ani, a cerut în repetate rânduri Statelor Unite să prevină militarizarea spațiului cosmic.

O creștere economică peste așteptări

Produsul intern brut al Rusiei a crescut cu 1,3% în ritm anual în perioada aprilie-iunie, peste estimările guvernului și ale băncii centrale, iar în prima jumătate a anului economia a avansat cu 0,6%, susținută în principal de cheltuielile pentru complexul militar-industrial și de revenirea recentă a prețurilor petrolului și gazelor.

O economie cu două viteze

Analiștii avertizează că s-a format practic o economie cu două viteze: companiile și angajații din sectoarele legate de producția militară beneficiază de cheltuielile masive ale statului, în timp ce restul economiei resimte efectele inflației, dobânzilor ridicate și încetinirii activității, scrie News.ro.Printre principalii indicatori de vulnerabilitate se numără deficitul bugetar.

Potrivit analiștilor citați de CNBC, Rusia se îndreaptă spre un deficit de aproximativ două ori mai mare decât cel din 2025, care fusese deja dublu față de nivelul din 2024. Veniturile din petrol și gaze din prima jumătate a acestui an au reprezentat doar 64% din nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2024, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, al sancțiunilor occidentale mai dure și al măsurilor împotriva flotei folosite de Moscova pentru transportul petrolului.

Instrumente pentru acoperirea deficitului

Guvernul rus mai dispune, potrivit analiștilor, de instrumente pentru finanțarea deficitului, printre care majorarea taxelor asupra companiilor petroliere și de gaze sau utilizarea unei părți din rezervele băncii centrale neafectate de sancțiunile occidentale. Aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele Rusiei au fost înghețate după declanșarea războiului, dar o sumă comparabilă ar rămâne disponibilă în Rusia sau în jurisdicții care nu aplică sancțiunile.

Analiștii nu cred că deteriorarea economiei va determina Moscova, în actualele condiții, să încheie războiul.

Un asemenea scenariu ar deveni mai probabil doar dacă prețul petrolului ar coborî spre 35-40 de dolari pe baril și s-ar menține la acest nivel o perioadă îndelungată. Există chiar riscul ca presiunile economice tot mai mari să producă efectul opus, determinând Kremlinul să încerce intensificarea conflictului înainte ca resursele financiare disponibile să se reducă semnificativ, potrivit acelorași analiști.

Avertismentul unei bănci de stat

Costurile suportate de economia rusă din cauza sancțiunilor internaționale sunt în ascensiune, ceea ce va face ca Rusia să nu poată câștiga războiul de uzură cu Ucraina, susținută în continuare de statele occidentale, avertizează Andrei Klepaci, economistul-șef al Vneșeconombank, o bancă-cheie de stat rusă care finanțează proiectele naționale ale Kremlinului și are statutul de „corporație de stat pentru dezvoltare”.

La acestea se adaugă, spune el, pagubele provocate de atacurile ucrainene asupra porturilor, infrastructurii și rafinăriilor de petrol, precum și întârzierile din dezvoltarea tehnologică.

Declinul economiei ruse

Klepaci a reamintit că, după boom-ul militar din anii 2023-2024, economia rusă a intrat în declin în acest an: investițiile s-au redus drastic, iar sectoarele industriale civile, de la industria aeronautică și producția de materiale de construcții până la industria ușoară și alimentară, au intrat în recesiune. El susține că situația este agravată de politica extrem de restrictivă a Băncii Centrale a Federației Ruse, căreia îi atribuie cel puțin jumătate din recesiunea economică.

Referindu-se la durata conflictului, economistul a declarat, la o reuniune a Clubului Nikițki: „Conflictul din Ucraina, la care participă NATO, durează deja mai mult decât Marele Război Patriotic și, deocamdată, nu se întrevede sfârșitul acestuia. Ambele părți își intensifică atacurile, inclusiv asupra economiilor reciproce. Pierderile cauzate de atacurile Forțelor Armate ale Ucrainei asupra infrastructurii noastre, portuară, petrolieră și gazieră, asupra complexelor chimice și a logisticii cresc și se transformă deja într-un obstacol macroeconomic semnificativ în calea creșterii economiei ruse”.

Klepaci a mai amintit că înăsprirea sancțiunilor americane de la sfârșitul anului 2025 a determinat India și China să înceapă să-și reducă achizițiile de petrol rusesc, „în ciuda tuturor declarațiilor repetate conform cărora acestea nu se supun sancțiunilor”. Având în vedere un probabil nou val de sancțiuni și pierderile tot mai mari cauzate de atacurile Forțelor Armate ale Ucrainei, el a prevăzut că ritmul potențial de creștere al economiei ruse ar putea să nu depășească 1-1,5%.

Potrivit lui Klepaci, toate acestea vor conduce inevitabil Rusia către o criză socială, exact atunci când nimeni nu se așteaptă la asta.