Satul românesc, în pierdere. Rezervările la pensiunile agroturistice au scăzut puternic. De unde ar putea veni relansarea

Potrivit unei analize realizate de BIBI Touroperator pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică, principala cauză a fost scăderea cererii turiştilor români, pe care avansul turiştilor străini nu a reuşit să o compenseze. Reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) consideră că gastronomia locală şi promovarea satelor pot contribui la relansarea segmentului.

Un recul generalizat la nivel naţional

În primele şase luni din 2026, unităţile de cazare de tip pensiune agroturistică au primit cu 13,8% mai puţine sosiri şi au raportat cu 12,7% mai puţine înnoptări decât în perioada similară a anului anterior. Comparativ cu primul semestru din 2025, segmentul a pierdut 64.368 de sosiri şi 111.293 de înnoptări, semn al unui start de an dificil, în contextul în care unităţile continuă totuşi să diversifice serviciile şi să investească, potrivit BIBI Touroperator.

„Diminuarea cererii interne a determinat evoluţia negativă a segmentului, iar creşterea înregistrată în rândul turiştilor străini nu a fost suficientă pentru a compensa această pierdere”, se arată în analiza companiei, realizată pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică.

Cererea internă, principalul motor al declinului

Diminuarea generală se explică, în primul rând, prin comportamentul turiştilor români. Numărul sosirilor acestora a ajuns la 374.358, faţă de 438.915 cu un an în urmă, o reducere de 14,7%, timp în care înnoptările lor au scăzut de la 824.042 la 711.411, în minus cu 13,7%.

Turiştii români au reprezentat aproximativ 93,2% din totalul sosirilor înregistrate de pensiunile agroturistice în primele şase luni din an, o pondere care arată cât de dependent este acest segment de cererea internă şi cât de importante sunt măsurile care susţin accesul populaţiei la vacanţe în ţară.

Potrivit ANAT, presiunile asupra turismului intern sunt tot mai vizibile: „În mai multe rânduri, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a semnalat presiunile exercitate asupra turismului intern de reducerea valorii voucherelor de vacanţă şi de creşterea costurilor. Asociaţia a solicitat menţinerea şi extinderea acestui instrument, la valori care să acopere măcar inflaţia”, se arată în comunicat.

Turiştii străini, un aport în creştere, dar insuficient

Segmentul turiştilor străini a evoluat în sens opus, dar de la o bază mult mai mică. Numărul sosirilor a ajuns la 27.270, faţă de 27.081 cu un an în urmă, o creştere de 0,7%, timp în care înnoptările lor au trecut de la 52.115 la 53.453, în avans cu 2,6%.

Reprezentanţii touroperatorului consideră evoluţia drept încurajatoare, dar subliniază că acest segment este încă prea restrâns ca pondere pentru a echilibra scăderea cererii venite din piaţa internă.

Iunie a marcat cea mai bună lună a semestrului pentru acest segment: numărul sosirilor străinilor a fost cu 12,4% mai mare decât în iunie 2025, iar înnoptările lor au avansat cu 22,3%, însă un asemenea rezultat, izolat la o singură lună, nu poate fi extins la nivelul întregului an.

O evoluţie lunară neuniformă

Analiza semestrului arată că decalajul faţă de anul precedent nu a fost constant, ci s-a atenuat progresiv spre vară.

„Totalul sosirilor s-a menţinut sub nivelul anului precedent în fiecare dintre cele şase luni analizate. Scăderile au fost de 18% în ianuarie, 14% în februarie şi 19,8% în martie. Ulterior, decalajul s-a redus treptat, la 14,6% în aprilie, 11,5% în mai şi 8,8% în iunie. Înnoptările au urmat o evoluţie asemănătoare.

După diminuări de 19,4% în ianuarie şi 19,9% în martie, scăderea s-a situat la aproximativ 8,4% atât în mai, cât şi în iunie. Atenuarea declinului spre finalul semestrului indică o apropiere de rezultatele anului precedent, dar nu o recuperare a pierderilor acumulate”, se precizează în comunicat.

Durata medie de şedere s-a situat la aproximativ 1,90 nopţi în primul semestru din 2026, faţă de 1,88 nopţi în perioada similară din 2025, ceea ce înseamnă că scăderea numărului de înnoptări se explică prin reducerea sosirilor, nu printr-o şedere mai scurtă în ansamblul segmentului.

Contextul european

Reprezentanţii BIBI Touroperator plasează rezultatele din România într-un cadru mai larg, în care turiştii europeni îşi planifică mai atent călătoriile. Raportul European Travel Commission pentru primăvara şi vara anului 2026 arată că, în pieţele analizate, intenţiile de a călători rămân ridicate, dar numărul efectiv de deplasări este mai mic, iar bugetele alocate vacanţelor sunt mai moderate.

„În România, datele privind pensiunile agroturistice evidenţiază o particularitate: durata medie a şederii a rămas aproape neschimbată, în timp ce sosirile s-au redus. Rezultatele indică astfel o diminuare a circulaţiei turistice în acest segment, fără să permită stabilirea dacă aceiaşi clienţi călătoresc mai rar sau dacă s-a restrâns numărul persoanelor care aleg aceste unităţi”, se menţionează în comunicat.

Reţeaua de cazare

La data de 1 septembrie 2026, în România funcţionau 1.716 de pensiuni agroturistice, cu un total de 18.050 de locuri de cazare, respectiv o medie de circa 10,5 locuri pe unitate.

Evoluţia observată la nivel naţional de INS se reflectă, potrivit BIBI Touroperator, şi în portofoliul propriu de rezervări al companiei. Reprezentanţii touroperatorului consideră că relansarea turismului rural depinde deopotrivă de stimularea cererii interne şi de pachete care să îmbine cazarea cu bucătăria tradiţională şi cu activităţile locale specifice fiecărei zone.

Gastronomia locală

Adrian Voican, vicepreşedinte ANAT, consideră că sectorul poate creşte dacă cazarea este combinată cu bucătăria locală, cu drumeţiile şi cu vizitarea obiectivelor de patrimoniu ale comunităţilor.

În iulie 2026, în România funcţionau 740 de Puncte Gastronomice Locale, răspândite în 39 de judeţe, dintre care 13 figurau, în reţeaua „România Tradiţiilor Creative”, drept modele de bună practică.

Preferinţele turiştilor

Voican vede în gastronomie şi în ospitalitate două atuuri pe care sectorul trebuie să le pună mai bine în valoare, prin experienţe simplu de identificat şi de rezervat de către turişti. În acelaşi timp, spune el, interesul tot mai mare al vizitatorilor străini merită cultivat, dar nu în detrimentul turistului român, care asigură astăzi majoritatea acestui segment.

Cererile clienţilor confirmă importanţa componentei culinare: „Clienţii solicită cel mai frecvent micul dejun, iar pentru pensiunile din zone mai izolate preferă demipensiune cu mese tradiţionale sau cer informaţii despre accesul la Punctele Gastronomice Locale din apropiere.

Posibilitatea de a lua masa la destinaţie devine astfel un element important în alegerea cazării şi în organizarea sejurului. Ofertele care combină cazarea cu mese tradiţionale, activităţi şi experienţe locale pot susţine atractivitatea destinaţiilor şi pot oferi motive pentru prelungirea şederii. Pentru pensiunile agroturistice, provocarea este transformarea acestor oportunităţi în rezervări şi înnoptări”, arată reprezentanţii touroperatorului.

Primele poziţii între destinaţiile rurale cerute de turişti sunt ocupate de Bucovina, Maramureş, zona Bran-Moieciu şi împrejurimile Sibiului. Modul de rezervare s-a schimbat şi aici, cea mai mare parte a solicitărilor venind în regim last minute, cu puţin timp înainte de sosire. Rămân o excepţie sejururile de sărbători, mai ales cele de Crăciun şi de Revelion, pentru care rezervările se fac cu multe luni înainte.

Voican atrage atenţia că declinul rezervărilor nu afectează doar pensiunile, ci întreaga economie locală din jurul lor, de la producători la ghizi turistici.

„În spatele unei pensiuni agroturistice sunt, de multe ori, economiile şi munca unei familii. Când scad rezervările, efectele ajung şi la producătorul de brânzeturi, la legumicultor, la meşteşugar sau la ghidul local. De aceea, susţinerea vacanţelor în România înseamnă şi susţinerea economiei satului românesc. Avem nevoie de vouchere de vacanţă predictibile, de promovare constantă şi de oferte care să-i dea turistului motive să rămână încă o noapte, o masă cu produse locale, o drumeţie, un atelier, o poveste a locului”, conchide vicepreşedinte ANAT.

Citește și: Irineu Darău anunță planul pentru relansarea turismului. Prima de incoming și contractele flexibile sunt soluțiile propuse pentru salvarea sectorului în 2027