Savanți români în marile laboratoare ale lumii

Cercetarea științifică fundamentală din țara noastră a devenit, de foarte multă vreme, un soi de ,,Cenușăreasă” modernă, pe care autoritățile o umilesc în fel și chip. Dar, asta confirmă vechiul proverb care spune că „nimeni nu este profet în țara lui”: deosebit de bine pregătiți,  foarte mulți specialiști români au fost angajați și lucrează în diverse domenii, în cele mai importante și cunoscute laboratoare ale lumii.

Românii de la CERN 

Traducere liberă a numelui franțuzesc „Conseil  européen pour la recherche nucléaire“, CERN este cea mai importantă organizație europeană de cercetare științifică fundamentală, unde funcționează cel mai mare laborator din lume în care sunt studiate particulele elementare. Fondată în anul 1954, această organizație internațională are acum 22 de state membre, inclusiv România. Acum, cel mai important laborator CERN se află în Elveția, la câțiva kilometri de orașul Geneva. Iar acolo se află Acceleratorul de Particule ,,Large Hadron Collinder” (LHC) care este considerat cea mai mare mașinărie construiră vreodată de om. Și pe bună dreptate: acest instrument de cercetare unic este adăpostit într-un tunel circular de 27 de kilometri aflat sub pământ, la o adâncime de o sută de metri, și înțesat cu aparatură extrem de complexă. Pentru noi, profanii, obiectul cercetărilor derulate la CERN face parte dintr-o lume misterioasă greu de înțeles și, aparent, fără prea multe legături cu viața de zi cu zi. Spre exemplu, a fost vorba despre identificarea, în anul 1983, a unor particule elementare exotice din categoria Bosonilor ( inclusiv ,,Bosonul Higgs”, cel supranumit ,,particula lui Dumnezeu”), ori despre studii, extrem de complexe, privitoare la straniile particule numite Neutrini. Și, tot acolo, în 1995,  au fost obținuți, în premieră mondială, câțiva atomi de antimaterie. Dar, lucrurile devin mult mai limpezi când aflăm că activitatea științifică a patru cercetători de la CERN a fost încoronată cu ,,Premii Nobel“  pentru Fizică.

Țara noastră a fost admisă în CERN, ca membru cu drepturi depline, pe 18 iunie 2015. Dar, și înainte și după această  dată, câteva sute de cercetători români, specialiști în fizica particulelor elementare, au lucrat, sub o formă sau alta, în  laboratoarele CERN.  Iar asta nu ar trebui să ne mire prea mult. În urmă cu vreo câțiva ani, Rolf Dieter Heuer, unul dintre directorii Consiliului European pentru Cercetări Nucleare (CERN), a declarat, într-un cadru oficial că ,,România are una dintre cele mai bune școli de cercetători în fizica nucleară şi fizica particulelor”. Cu siguranță că directorul Rolf Dieter Heuer știe foarte bine despre ce vorbește.

Astfel, în anul 2015, dr. Sorina Popescu s-a aflat la conducerea uneia dintre echipele de specialiști care au contribuit la identificarea ,,Particulei lui Dumnezeu”. O realizare remarcabilă, pentru care, în primăvara anului 2015, întregul colectiv de la CERN a primit Premiul Nobel pentru Fizică.

Românul Ciprian Tomoiagă a ajuns la CERN la doar 22 de ani, pe când mai era, încă, student la Informatică la Universitatea din Manchester. De câțiva ani încoace, el face parte din grupul de cercetători specializați în Fizica Acceleratoarelor și Fasciculelor (Accelerator Beam Physics) unde lucrează la un soft extrem de complex privitor la designul unor acceleratoare de particule. Acesta va fi folosit pentru proiectarea următorului experiment, numit FCC (Future Circular Collider), un accelerator de patru ori mai mare decât LHC.

Doctorand al Facultății de Științe Aplicate de la Universitatea Politehnică din București, Răzvan Lică s-a numărat, și el, în ultimii ani, printre specialiștii români implicați în programele de cercetări de la CERN. În această privință, la un moment dat, el a detaliat: ,,Din 2011, din anul II de facultate, lucrez în fizica nucleară experimentală la Institutul de Fizica și Inginerie Nucleara Horia Hulubei. Aici, am fost implicat în multe experimente de la noi, dar și din străinătate, printre care și un experiment ISOLDE, derulat la CERN și dedicat aplicațiilor și studiului structurii nucleare prin producerea, separarea și accelerarea izotopilor radioactivi”.

Absolvent al Facultății de Fizică din București, dr. Călin Alexa este un alt cercetător implicat în problemele științifice de la CERN. El a ajuns acolo din  partea Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“, din țara noastră.  Acolo, la CERN, Dr. Alexa este implicat în proiectul LHC Computing Grid (LCG). Se estimează că acest program, lansat cu mai mulți ani în urmă, va avea o contribuție esențială la construirea unui sistem de calcul Grid pentru experimentele ALICE, ATLAS, derulate la CERN.

Savanții români de Dubna – Rusia 

„Conseil européen pour la recherche nucléaire“ (CERN) are un frate într-ale cercetărilor privitoare la științele nucleare, aflat la celălalt capăt al Europei.  Este vorba despre Institutul Unificat pentru Cercetare Nucleară (JINR), din Dubna, relativ aproape de Moscova. Acesta a fost înființat pe 26 martie 1956, dată la care statele fondatoare a semnat o Convenție al cărei scop era cel de a reuni potențialul științific, dar și resursele materiale, pentru a dezvolta cercetarea proprietăților fundamentale ale materiei. Acum, din această structură internațională fac parte:  Armenia, Azerbaidjan, Republica Belarus, Bulgaria, Cuba, Republica Cehă, Georgia, Kazahstan, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Moldova, Mongolia, Polonia, România, Federația Rusă, Slovacia, Ucraina, Uzbekistan și Republica Socialistă Vietnam. Astăzi, Institutul de la Dubna are în componență opt laboratoare, fiecare de rangul unui institut complex: Laboratorul de Fizica Teoretica Bogoliubov, Laboratorul Veksler-Baldin de Energii înalte, Laboratorul de Fizica Particulelor, Laboratorul de probleme nucleare Dzhelepov, Laboratorul de reacții nucleare „Flerov“, Laboratorul de Fizica neutronilor, Laboratorul de Tehnologie a Informației şi Laboratorul de Biologie a radiațiilor. De-a lungul vremii, activitatea științifică de la Dubna  s-a concentrat asupra identificării și producerii unor metale „supergrele“, care există doar în condiții de laborator și nu pot fi întâlnite în natură. România a fost membru fondator al  IUCN. Nu e de mirare deci că, cercetătorii români au colaborat cu Institutul, în mod constant, încă de la înființarea sa, în anul 1956. În această perioadă, specialiștii români au fost o prezență constantă în laboratoarele din apropierea Moscovei. În ultima vreme, liderul grupului de savanți români de la Dubna este dr. Gheorghe Adam. Printre multe altele, el coordonează ceea ce se numește „creierul“ institutului: Centrul multifuncțional informatic și de calcul. Acolo, el se ocupă de dezvoltarea unor noi metode matematice utilizate de computerele de înaltă performanță. De-a lungul ultimilor ani, tot acolo au lucrat și cercetătorii români Maria Bălășoiu, Mihai Liviu Craus sau Maria Mihaela Paraipan, toți specialiști în fizică nucleară sau alte domenii conexe. Demn de menționat este faptul că în semn de respect și recunoștiință a contribuției noastre la întemeierea Institutului de la Dubna, precum și pentru coordonarea activităților de cercetare din partea țării noastre, două alei principale ale institutului au primit numele a doi dintre cei mai importanți dintre savanții noștri: Horia Hulubei și Șerban Țițeica.

Pe alte meridiane 

Dar, marile centre științifice de la CERN sau de la Dubna nu sunt singurele în care s-au afirmat specialiștii români. Marius Iacomi activează în cadrul Universității din Palermo, Dumitru Băleanu, la Universitatea Cancaya din Turcia, Ionuț Arsene, la Universitatea Oslo, din Norvegia sau Maria Andreea Julea, la IET-Ispra din Italia. Și peste tot în lume, oricât de departe ar fi de casă, specialiștii români au fost primiți cu bucurie și cu respect, atât pentru competența lor cât și pentru eficiența cu care se implică în activitatea științifică derulată acolo unde se află.