Înalta Curte de Casţie şi Justiţie a decis vinerea trecută, prin sentinţă definitivă, ca terenul de 33,7 hectare de la Şapca Verde să se întoarcă la starea juridică din 1999, conform cotidiantr.ro.
Practic, ICCJ a respins ca nefondat recursul declarat de pârâta SC POLUS TRANSILVANIA COMPANIE DE INVESTITII SA Floresti împotriva deciziei civile nr. 52/2013 din 05 aprilie 2013 si a încheierii de sedinta din 22 martie 2013, ambele pronuntate de Curtea de Apel Cluj–Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal. În 1999, printr-un act notarial, dezvoltatorul de atunci al Polus Center a intrat în posesia terenului, de la SC Agroindustriala SA. Acum, tocmai acest act a fost anulat. După 1999, pe terenul respectiv au urmat o serie de revendicări ale unor proprietari precum Asociaţia Fii Mănăşturului sau urmaşii grofului Mikesi. Au urmat o serie de procese, atât pe linie de fond funciar/revendicări, cât şi pe linie de litigii juridice. În 2011 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis irevocabil anularea contractului privind cedarea a 21 de hectare din zonă, de către Agroindustriala, către Polus. Instanţa a motivat atunci că Agroindustriala (o subsidiară a Fondului Proprietăţii Naţionale, care obţinuse terenul de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară) a încredinţat direct terenul şi nu prin licitaţie. USAMV a ieşit apoi din ecuaţie, ea fiind „despăgubită” de dezvoltatorul proiectului Polus.
În ciuda acestei situaţii juridice extrem de litigioase, printr-o Hotărâre de Guvern, supectată mult timp ca fiind una cu dedicaţie pentru situaţia de la Cluj, dezvoltatorul, Arpad Paszkany, a putut obţine autorizaţia de construire şi apoi a început construcţia propriu zisă a Polus Center. Ulterior, Polus Center a fost vândut de către TriGranit la Grupul austriac Immofinanz, în urma unei tranzacţii anunţate la 210 milioane de euro.
Revenind la decizia de acum a ICCJ, aceasta a anulat actul din 1999 dintre Agroindustriala şi Polus, practic, acum, toate cele 33,7 hectare fiind libere a fi revendicate/retrocedate, pocesele în acest sens curgând din 2000. Mai puţin de 18% din suprafaţa amintită este ocupată de Polus Center, restul putând fi restituit în întregime. În ceea ce priveşte terenul ocupat, pentru acesta se vor stabili despăgubiri.
Terenul de pe care anul trecut a fost demolată fosta fabrică de bere URSUS a fost achiziţionat de omul de afaceri Vasile Puşcaş, ginerele fostului ministru de Interne Ioan Rus, conform cotidiantr.ro.
Puşcaş deţine deja în Cluj Napoca o serie de investiţii imobiliare, terenul de la Ursus urmând să extindă afacerea pe acest segment. În judeţele Satu Mare şi Maramureş, Puşcaş deţine firma de salubrizare Florisal în a cărei componenţă intră şi Drusal, firma prin care a fost achiziţionat terenul de la Cluj. Florisal este specializată în colectarea gunoiului menajer şi în salubrizare stradală în Bai Mare, iar Drusal activează şi în domeniul managementului şi reciclării de deşeuri. Iniţial, Vasile Puşcaş a deschis la Cluj o firmă care se numea Mega Taxi. Apoi, prin intermediul fostul deputat Daniel Buda, a fost cumpărată o firmă de investiţii imobiliare, prin care au început proiectele de acest tip la Cluj.
Terenul de la URSUS are o suprafaţă de peste un hectar şi, deocamdată, investiţia de la Cluj este doar una de viitor, neexistând finanţare sau vreun proiect cert pentru zonă.
Ursus Breweries a obţinut încă de anul trecut un certificat de urbanism pe terenul respectiv, în vederea modificării destinaţiei terenului şi realizării PUZ pentru ansamblu mixt, cu regim de înălţime de maxim 10 etaje. “Considerăm că terenul fostei facilităţi de producţie industrială a berii trebuie să capete o nouă destinație, care să se integreze şi să sprijine planurile de dezvoltare ale oraşului. Întrucât nu intenţionăm să avem un proiect pe acel spaţiu, terenul a fost vândut către un investitor care are intenţii de dezvoltare pentru el. Nu cunoaştem detaliile acestor planuri, dar în mod evident ele vor trebui să se integreze în planul urbanistic zonal şi de dezvoltare a Clujului”, a explicat Diana Klusch, Corporate Affairs Director URSUS Breweries. Totodată, Diana Klusch, a ţinut să specifice că “Mini-beraria “Fabrica de Bere URSUS” continuă să producă specialităţi de bere şi să păstreze cultura clujeană a berii. URSUS este prezent în continuare în viaţa oraşului, sprijină comunitatea şi evenimentele care au loc în Cluj”.
Fabica de bere URSUS de la Cluj datează din 1878. În 1995 South African Breweries (SAB) și-a demarat investițiile în România prin cumpărarea fabricilor de bere locale Vulturul Buzău, Pitber Pitești și Ursus Cluj. Apoi, operaţiile SAB Miller în România au fost reunite sub numele de Ursus Breweries. Au fost unite sub acest nume 4 dintre cele mai consumate mărci de bere din România plus o marcă de bere nou introdusă în țară: Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Stejar, Azuga, Peroni Nastro Azzurro. În 2010, din cauza costurilor ridicate legate de infrastructură şi poziţionarea în mijlocul oraşului a fabrici, s-a decis demolarea fabrici de bere de la Cluj.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.