Memoriu cu iz #Rezist

Scandalul Timișoara Capitală Culturală 2021

scandal Timisoara

Un  apel disperat a fost trimis presei, autorităților române și europene. El conține trimiteri la tot soiul de nereguli. 

Alarmă la Timișoara. La mai bine de un an și jumătate după ce a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană, conducerea Asociației TM2021 este acuzată că vrea să confiște proiectul cu care a câștigat, în anul 2016, competiția la care au participat alte 13 orașe din România. ”Grupul de reflecție și inițiativă Timișoara Capitală Culturală Europeană”, o mișcare civică locală, a redactat un memoriu în care atrage atenția factorilor responsabili, de la Timișoara și Bruxelles, că în spatele titlului câștigat de orașul de pe Bega s-ar putea ascunde o risipă masivă din banii alocați și că asociația ar fi evoluat într-o direcție greșită. Semnatarii memoriului mai susțin că mulți dintrei ei nu și-a mai găsit locul printre membrii Asociației TM2021, iar alții ar fi fost îndepărtați cu bună știință.

Nemulțumiții au cereri imposibil de luat în seamă

Scuturând, un pic, lista ”culturnicilor”, semnatari ai memoriului, constatăm că mulți dintre ei s-au rătăcit, doar, pe acolo și că solicitările lor nu au nici o legătură cu programul Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021. Astfel, unii dintre ”culturnici” au cerut conducerii asociației fonduri ca să organizeze un festival de film. Alții vor bani pentru concerte în piețe, iar mulți au promis că vin cu proiecte, dar n-au mai ajuns cu ele. Simona Neumann, director executiv al TM2021, spune că așa cum au fost formulate aceste cereri nu pot fi puse în practică, pentru că asociația a câștigat titlul cu un program, pe 5 ani, pe care este obligată să-l respecte, iar aceste cereri trebuie adaptate programului câștigător ” Luminează Orașul prin Tine”. Ce reacție ar trebui să aibe cei interesați, cu adevărat, de proiectul TM2021, atunci când află că unii dintre semnatari, care acum trăiesc în Germania și-au găsit numele scris pe memoriu, fără să-și fi pus semnătura pe document. Alții au fost de acord să le apară numele, la rugămintea unui amic.

Există și persoane care au semnat memoriul pentru că se află în conflict cu istoricul Victor Neumann, soțul Simonei Neumann. Ca să nu mai vorbim de faptul că Brăndușa Armanca, unul dintre inițiatorii ”grupului de reflexie” posta, cu o zi înainte de preselecția dosarelor pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană, un articol în paginile publicației germane online, Algemeine Deutsche Zeitung, în care făcea pledoarie pentru municipiul Cluj, în detrimentul Timișoarei. ” Tonul general este că Timișoara nu a făcut ce trebuia pentru a da un concept bun, pe când Clujul a lucrat foarte bine” ( ADZ 09.12.2015). Nu este de neglijat nici poziția publică a fostului senator de Timiș, Vasile Blaga, cel care declara public, pe posturile de televiziune, că orașul Cluj va deveni Capitală Culturală Europeană. Este important de menționat că majoritatea semnatarilor memoriului au participat activ, în stradă sau în paginile rețelelor de socializare, la manifestările #rezist din ultimii doi ani.

Robu își atacă ”elegant”posibilii contracandidați

Scepticism în ceea ce privește victoria Timișoarei a manifestat și Robu Nicolae, primarul Timișoarei. El însă a fost declanșatorul scandalului public în care a fost atrasă Asociația TM2021, dar și directorul executiv al acesteia. Robu a aflat că în unele cercuri din oraș se vorbește despre faptul că Simona Neumann ar putea fi o variantă serioasă pentru funcția de primar al municipiului de pe Bega și a vrut să-i dea o lecție. El și-a pus tunurile pe conducerea asociației și a convocat o dezbatere publică în care Simona Neumann a fost mitraliată de ”culturnicii” prezenți în sala primăriei. Cu siguranță au existat și greșeli în parcursul, totuși câștigător, al Asociației TM 2021. Nu este căderea noastră să le judecăm. În demersul său publicistic, ziarul Cotidianul pune în fața cititorilor săi atât conținutul memoriului, cât și răspunsurile conducerii asociației la problemele fățise, ori ascunse ridicate și ”pârâte” la Înalta poartă de la Bruxelles de ”Grupul de reflecție și inițiativă Timișoara Capitală Culturală”. Este de precizat că bugetul TM2021, pe 6 ani(2015-2021), se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro, din care primăria orașului a promis 20 milioane de euro, Consiliul Județean Timiș 5 milioane de euro, Guvernul României 12 milioane de euro, iar de la UE vin 1,2 milioane de euro. Diferența o reprezintă sponsorizările.

Sergiu Miat

Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, în pericol

În spațiul european, sunt tot mai multe voci care susțin că titlul de Capitală Culturală Europeană și-a pierdut, în bună măsură, relevanța de odinioară și că ideea simplă și generoasă din 1984 a ministrului culturii din Grecia – Melina Mercouri – s-a transformat într-o aventură cu prea multe necunoscute, Un proiect care trebuia să unească oamenii și comunitățile în jurul valorilor europene a reușit, în cazul multor capitale culturale, să genereze așteptări, frustrare, suspiciune și neîncredere, stări ce au dus, în final, la dezbinarea comunităților. Pentru a evita acest scenariu și în cazul Timișoarei, trebuie să reflectăm și să ne implicăm până când nu este prea târziu.

Semnatarii acestui document semnalează faptul că, la un an și jumătate după ce Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, Asociația TM2021, care gestionează dosarul, a evoluat într-o direcție ce îngrijorează, proiectul și fondurile fiind utilizate fără control, fără transparență, în lipsa unor proceduri de lucru clare și fără rezultate culturale notabile.

În faza inițială, din 2011 și până când proiectul a fost desemnat câștigător (septembrie 2016), Asociația a reunit principalele instituții culturale ale orașului, ONG-uri și personalități, precum și o serie de experți și curatori independenți care s-au implicat în concepția și scrierea dosarului de candidatură.

După septembrie 2016, în locul unei deschideri a proiectului spre comunitate și a lărgirii implicării, s-a remarcat un proces contrar, soldat cu îndepărtarea principalilor actori care au contribuit la elaborarea dosarului de candidatură: au plecat marea majoritate a colaboratorilor-cheie care au redactat cele două dosare câștigătoare, au demisionat 5 membri ai Consiliului Director, fără a fi înlocuiți, așa cum cere statutul, a fost îndepărtat un număr mare de membri ai asociației – fătă notificări prealabile ( din cei 113 membri înregistrați în 2015, azi au rămas doar 70). Inclusiv președintele de onoare al asociației, domnul Ioan Holender, personalitate respectată a orașului, director al Operei din Viena timp de 19 ani și de mai multe ori director artistic al festivalului George Enescu, și-a anunțat public demisia, profund nemulțumit de modul în care directorul executiv al asociației, doamna Simona Neuman, înțelege să o conducă.

Vom expune, mai jos, principalele critici formulate de societatea civilă și de mediul cultural din Timișoara:

  1. Deciziile în cadrul Asociației sunt luate în mod netransparent și nestatutar. Una din deciziile grave prin consecintele sale este desemnarea directorului artistic al proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021. Dosarul de candidatură specifică de ma multe ori la cap. 6B că ” procedura de selecție a directorului artistic presupune un apel internațional deschis, condus de o agenție externă de resurse umane, cu experiență internațională” și că directorul artistic ”va fi ales în urma unui apel deschis internațional, înainte de mai 2017”. Directorul executiv Simona Neuman a procedat la desemnarea domnului Chris Torch ca director artistic printr-un act unilateral de voință, fără a face cunoscute criteriile de selecție aplicate, chiar aferente unei proceduri de head-hunting, fără a anunța responsabilitățile aferente acestei poziții, fără a face obiectivele trasate de executiv și de consiliul director și asumate de directorul artistic sau țintele avute în vedere, pentru a se putea evalua apoi dacă și-a îndeplinit mandatul.

Consecința este că directorul artistic ignoră cultura locală impunându-și propriile experimente, unele dintre acestea la limita amatorismului, total nepotrivite într-un oraș unde în timpul dictaturii comuniste mișcarea de amatori a fost puternic ideologizată și unde intelectualii și profesioniștii din mediul cultural au fost de multe ori marginalizați și chiar persecutați. Cazul grupului de scriitori Aktionsgruppe Banat este de notorietate internațională. Contestat cu ocazia întâlnirilor publice pentru lipsa de flexibilitate și de profesionalism de care a dat dovadă la interpretarea programului din dosar și elaborarea programului pe 2018, directorul artistic a atras un val de critici care s-a răsfrânt negativ și asupra acrivității Asociației care gestionează programul Timișoara 2021.

  1. Programul cultural derulat până în prezent de asociație nu anunță și nu face vizibilă abordarea strategică a întregului concept – de ce au pornit anumite proiecte din dosar și nu altele, spre ce ne îndreptăm cu ele, când pornesc celelalte -, nu creează sinergii, interrelații între proiectele programului, așa cum erau ele concepute în dosarul câștigător. Echipa condusă de directorul artistic nu explică de ce este necesar să achiziționăm scum producții gata realizate, în locul susținerii producțiilor și inițiativelor locale existente, nu face vizibil care este aportul real de conținut al programului, ce rămâne în urmă pentru oraș din el. Nu este clar dacă Asociația TM 2021 este un operator cultural care își produce propriile evenimente și care are o poziție privilegiată în raport cu ceailați operatori din sectorul independent sau de stat, ori dacă mai este un coordonator al actorilor implicați în realizarea programului din dosarul de candidatură, cum ar fi normal.

  2. Dosarul de candidatură prevedea un proces de restructurare internă și reorganizare a managementului: alegerea noului Consiliu Director care să-și asume strategia implementării programului și să controleze întreg procesul executiv de implementare, actualizarea actelor asociației care să cuprindă noile structuri. Or, la un an și jumătate de la începerea implementării, acest proces preparator nu a fost încă început. Nu au fost anunțate încă, în mod transparent, procedurile ce se vor aplica, nu s-a realizat un calendar al reorganizării și, subsecvențial, pașii care vor fi urmați în legătură cu noile structuri ce se impun:

  1. Constituirea unui Consiliu de Audit, Guvernanță Culturală și Etică.

  2. Constituirea unui organism Independent de Monitorizare și Evaluare.

  3. Crearea unui Forum al Reprezentanților Regionali, a unui Forum Consultativ precum și a unei Burse de proiecte. Nu s-a făcut nici un pas pentru constituirea lor.

Lipsa acestor mecanisme de control extern, consultanță independentă și dezvoltare generală a proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană sunt expresii ale unui sistem nesănătos de guvernanță și menagement și reprezintă o încălcare a modului de funcționare a asociației.

  1. O flagrantă încălcare a prevederilor legale naționale și europene și un conflict de interese major le reprezintă aprobarea în spatele ușilor închise a mai multor proiecte pentru perioada 2017-2018, propuse de organizații și instituții care au legătură directă cu o parte din membri consiliului director, structura de conducere a Asociației TM2021. Poate nu s-ar fi ajuns în acest punct, dacă organismul european partener ar fi obsevat acest fenomen și l-ar fi amendat încă din faza de radactare a dosarului de candidatură.

  2. Banii publici s-au cheltuit și se cheltuiesc în deplină opacitate. Doar la somația actorilor culturali independenți, asociația s-a văzut obligată să publice pe site o foarte sumară schiță de execuție bugetară, care nu este altceva decât un anunț privind sumele colectate și sumele cheltuite anual, fără nici un fel de altă informare explicativă. În anul 2017, a fost cheltuit un milion de euro, pentru pentru care nu s-a prezentat nici un fel de raport legat de eficiența cheltuirii acestor bani și de impactul produs la nivel local. În plus, în mediul cultural din oraș s-a format percepția că asociația a devenit o platformă deschisă, pentru evenimente, organizații și companii din afara orașului și din străinătate aflate în căutare de finanțări facile.

  3. De la ultimele excluderi din asociație nu s-au făcut cooptări de noi membri, iar cererile depuse nu au constituit obiectul validării. Astfel, în mod practic, chiar dacă personalități de prestigiu ale orașului și alți cetățeni cu vocație participativă doresc să se alăture procesului de implementare a programului Capitalei Culturale, înscrierile în asociație și accesul la actul decizional sunt blocate până la alegerea noului consiliu director din aprilie 2018.

  4. Deși raportul comisiei culturale UE de monitorizare, precum și OG 26/2000 actualizată, art.22 alin. 1 și art. 25, interzic expres conflictul de interese și specifică în mod clar demisia imediată a membrilor ce se află în conflict de interese, se mențin în structurile de conducere ale asociației asemenea raporturi (directorul executiv are soțul membru în Consiliul Director). În plus, în contradicție flagrantă cu legile în vigoare în Romania și UE, conducerea asociației a hotărât expres eliminarea interdicției de incompatibilitate prevăzută la art. 24 punctul 2 din statutul inițial, unde se prevedea ca ” În situația în care un membru al asociației ocupă o funcție de conducere în cadrul unei instituții publice pe care asociația, prin scopul și obiectivele sale o sprijină, acesta nu poate fi membru în consiliul director al asociației.” Eliminarea acestei prevederi statutare s-a luat pentru ca Victor neuman, soțul doamnei Simona Neuman, director executiv al asociației TM2021, să poate fi menținut în consiliul director.

  5. Din raportul primei întâlniri de monitorizare de la Bruxelles din octombrie 2017 aflăm că monitorizarea și evaluarea locală va fi făcută de Universitatea de Vest cu sprijinul unor experți europeni în frunte cu Robert Manchin. Domnul Manchin este președintele board-ului Culture Action Europe, board din care mai fac parte Chris Torch, directorul artistic și, de câteva luni, Simona Neumann, directorul executiv. Atât timp cât cei trei manționați mai sus fac parte din organismul de conducere al unei asociații cu sediul la Bruxelle, pot fi ridicate anumite rezerve în ceea ce privește imparțialitatea procesului de monitorizare și evaluare la care s-a obligat asociația.

Dacă analizăm pozițiile exprimate în spațiul public de către directorul executiv Simona Neumann, se cristalizează o singură cauză care afectează activitatea asociației: finanțarea deficitară. Într-o țară în care lupta împotriva corupției este una din temele principale, ne întrebăm cum poate opinia publică din Timișoara să determine autoritățile locale și naționale să-și onoreze obligațiile financiare asumate față de Asociația TM2021, dacă aceasta are o conducere cu probleme de credibilitate și care probează un dezinteres față de transparență și proceduri?

Fără apeluri deschise prin care se fac angajările, fără apeluri publice de proiecte prin care organizațiile din sectorul cultural independent să poată să acceseze cu șanse egale fonduri puse la dispoziție, fără un comitet director care să nu mai promoveze interesele unora dintre membrii săi în agenda Capitalei Culturale Europene, acest titlu riscă să devină un paravan în spatele căruia se poate produce o risipă masivă din cele 48 de milioane de euro alocate până în 2021, în una dintre cele mai sărace și mai corupte țări ale Uniunii Europene.

Urmare a acestor observații cu caracter general, solicităm câteva măsuri urgente:

  1. Organizarea unei adunări generale extraordinare a Asociației TM2021 prin care să fie validați membrii noi, astfel încât toți cei interesați să poată participa la alegerea noului consiliu director și la recredibilizarea asociației.

  2. În același timp solicităm înființarea unui bord consultativ(prevăzut în dosar), compus din personalități culturale, care, împreună cu noul consiliu director, să gireze un apel transparent pentru pozițiile vacante(director artistic, director de marketing, director de comunicare, producător general) și experți desemnați (pe bază de CV, proiect individual, corelat cu dosarul CCE2021 și interviu).

  3. Noua echipă executivă să prezinte un plan de acțiune revizuit pentru evenimentele ce urmează să fie organizate în cursul anului curent și structura bugetului până la finele anului 2019, cu alocările financiare pentru fiecare categorie în parte: proiecte mari, proiecte de interes local, regional sau național. După care, să se organizeze primul apel public de proiecte destinat sectorului cultural independent, pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2019. Solicităm o sesiune de lucru care să pună la aceeași masă instituțiile de cultură, organizatorii de mari evenimente și autoritățile care trebuie să se implice în proiectele multianuale ce urmează să fie produse până în anul 2021 și după.

Atragem atenția comisiei de monitorizare asupra dificultăților semnalate și solicităm ca ele să fie analizate și, după caz, incluse în raportul ce urmează a fi formulat în luna aprilie 2018. În plus, considerăm că opiniile personale ale raportorilor europeni care monitorizează activitatea Asociației TM2021 sau consultările informale ale acestora cu directorul executiv sau directorul artistic facilitate de platformele de social media, pot fi exploatate public de părțile interesate, ceea ce reprezintă o instrumentalizare a unui organism european, care prin statutul său trebuie să fie imparțial. Acest aspect contravine modelului de bună practică europeană.

Toleranța, multiculturalismul, spiritul civic, spiritul antreprenorial și deschiderea către Europa sunt aici acasă de sute de ani. Astăzi, când Europa Centrală și de Est este traversată de un val de naționalism, xenofobie și intoleranță care amintește de anii treizeci, nu permitem nimănui să pună la îndoială existența valorilor europene la Timișoara. Dar, de câte ori vom observa că acestea sunt folosite ca să se mascheze incompetența , politizarea actului de cultură, lipsa de transparență și înțelegerile făcute pe colțul mesei, ne vom simți obligați să reacționăm.

Semnatarii prezentului document cer Primăriei Timișoara și Consiliului Județean Timiș să analizeze urgent dacă își mențin încrederea în conducerea asociației și dacă își asumă, în deplină cunoștință de cauză, riscurile ce decurg de aici.

Adresăm prezenta sinteză critică finanțatorilor publici, Primăria Timișoara, Consiliul Județean Timiș, Ministerul Culturii și Identității Naționale, membrilor experți europeni și organizațiilor europene partenere, care au obligația să se implice, să vină cu un răspuns la îngrijorările și propunerile din spațiul public, astfel încât acest punct de fractură dintre mediul cultural și societatea civilă din oraș și grupul care controlează în prezent Asociația TM2021 să fie depășit cât se poate de repede, printr-un efort concertat.Timișoara poate să fie una din poveștile de succes ale acestui program european dacă împreună vom recupera principiile și starea de emulație care au permis construcția acestui proiect și dacă putem să-l scoatem din zona de confuzie și fals confort în care se află de aproape un an și jumătate, adică de la momentul câștigării titlului.

Răspunsurile Simonei Neumann :

Proiectul Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021, în pericol de a fi confiscat

A confisca= A lua de la cineva un bun, fără despăgubire, pe temeiul unei hotărâri judecătorești sau în urma dispoziției unei autorități (cf. DEX). Cine confiscă de la cine? Cei (= Asociația) care au/ a lucrat la candidatură și primul an de implementare timp de 6 ani îți confiscă de la sine asociația? Sau așa-zisul “grup de reflectie” doreste sa “confiste” implementareaTimisoara 2021 de la Asociatia Tiisoara 2021, mentionata in dosarul de candidature si delegate prin HCL sa implementeze programul “Timisoara 2021”?

În spațiul european, sunt tot mai multe voci care susțin că titlul de Capitală Culturală Europeană și-a pierdut, în bună măsură, relevanța de odinioară și că ideea simplă și generoasă din 1984 a ministrului culturii din Grecia – Melina Mercouri – s-a transformat într-o aventură cu prea multe necunoscute.

Care este acest „spatiu european”? Documentul public, oficail lansat de Comisia Europeana in „spatiul european” in urma monitorizarii implementarii programului „Timisoara 2021” vorbeste despre o implementare sanatoasa, si un climat sanatos:

Juriul este foarte multumit de activitatea si progresele inregistarte de Tm2021 (cu exceptia prblemelor financiare) inca de la nominalizare. Apreciaza spiritul de echipa care reprezinta un atu important si considera criteriile utilizate pentru selectarea proiectelor ca fiind o practica foarte buna. Juriul recunoaste, de asemenea, actvitatea dedicate crearea unor baze solide pentru CEaC 2021, investind in dezvoltarea capacitatilor secorului cultural si a parteneriatelor locale, investind astfel in sustenabilitatea pe termen lung a proiectului. Cu toate acestea, juriul doreste sa atraga din nou atentia tuturor autoritatilor publice relevante asupra necesitatii ca acestea sa depuna toate eforturile pentru a asigura fluxuri financiare constante. „ (Raportul juriului de experti independenti in urma primei reuniu de monitorizare, Bruxelles, ctombrie 2017, p.7)

Un proiect care trebuia să unească oamenii și comunitățile în jurul valorilor europene a reușit, în cazul multor capitale culturale, să genereze așteptări, frustrare, suspiciune și neîncredere, stări ce au dus, în final, la dezbinarea comunităților. Pentru a evita acest scenariu și în cazul Timișoarei, trebuie sa reflectăm și să ne implicăm până când nu este prea târziu.

Semnatarii acestui document semnalează faptul că, la un an și jumătate după ce Timișoara a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, asociația care gestionează dosarul a evoluat într-o direcție ce îngrijorează, proiectul și fondurile fiind utilizate fără control, fără transparență, în lipsa unor proceduri de lucru clare și fără rezultate culturale notabile.

Comisia de monitorizare indreptatita sa urmareasca implementarea TM2021, este de alta parere, si anume ca Asociatia Tm2021 face ceea ce trebuie in functie de resursele existente in fiecare moment – a se vedea mai sus. Intotdeauna cvor exista frustrari pentru ca nu pt fi implicati toti actorii culturali dintr-o data. Exista asteptati imediate, uneori nerealiste ale unor persoane care vor sa le fie finantate proiecte care nu au legatura sau nu vor sa isi regandeasca proiectele in functie de tema candidaturii. Atorii culturali au fost si sunt implicati,cf prioritatilor din dosarul de candidatura si a disponibilitatii acestor actori de a se implica. In prima instanta au fost contactati parenerii locali care au creat programele (Statii si Trasee) in dosarul de candidatura si in functie de obiectivele asumate pentru perioada de Start-Up (2017-2018) a implementarii programului „Timisoara 2021” anuntata public in conferinta de presa din decembrie 2016. Documentul este public ca anexa la raportul de activitate al ATCCE pe site, depus si la Comisia Europeana.

În faza inițială, din 2011 și până când proiectul a fost desemnat câștigător (septembrie 2016), asociația a reunit principalele instituții culturale ale orașului, ONG-uri și personalități, care s-au implicat benevol în concepția și scrierea dosarului de candidatură.

Dosarul a fost scris de catre echipa executiva TM201. Cei din afara echipei care au contribuit cu idei la scrierea dosarului au fost remuneari in cazul in care au exsitat contracte cu acestia si au livrat dosumente scrise. In rest, intr-adevar s-a lucrat si se lucreaza in continuare cu oricine doreste sa se implice. Dovada ca in continuare proiectul TM2021 reuneste orasul si insitutiile in jurul sau sunt numarul mare de participanti la evenimente, intalniri de lucru si numarul mare de cerei de adeziune la ATCCE (aprox 85 in acest moment – 14/04/2018) ceea ce inseamna mai mult de dublul numarului membrilor ATCCE.

După septembrie 2016, în locul unei deschideri a proiectului spre comunitate și a lărgirii implicării, s-a remarcat un proces contrar, soldat cu îndepărtarea principalilor actori care au contribuit la elaborarea dosarului de candidatură: au plecat marea majoritate a colaboratorilor-cheie care au redactat cele două dosare câștigătoare, au demisionat 5 membri ai Consiliului Director, fără a fi înlocuiți, așa cum cere statutul, a fost îndepărtat un număr mare de membri ai asociației – fără notificări prealabile (din cei 113 membri înregistrați în 2015, azi au rămas doar 70).

Membrii ATTCE care nu mai sunt in asociatia initiala formata din 112 persoane nu „au fost indepartati” ci in cadrul Adunarii generale din aprilie 2017 membri asociatiei au aplicat prevederea statutului care spune ca acei membri care nu si-au indeplinit obligatia platii cotizatiei nu mai pot ramane membri. A fost aplicata o prevedere statutara, cunoscuta, de altfel de catre cei care au aderat la asociatie. Unii nu isi platisera cotizatia din 2011. De fiecare data, in fiecare an, acestia au primi notificari scrise prin email de la asociatie in vederea platii cotizatiei. Ei apareau in contabilitate cu datorii , iar dpdv contabil aceste datorii nu pot fi reportate la nesfarsit.

Din Consiliul Director au plecat urmatorii membri:

  1. Sorina Jecza – la inceputul anului 2015 invocand, in mod oficial, lispa de timp urmad sa se implice in Art Encouters care debuta in toamna acelui an. Neoficial a spus ca Timisoara nu va castiga titlul pentru ca asociatia „nu face ceea ce trebuie” si ca nu doreste sa se asocieze unui dezastru. A fost inlocuita cf Statutului cu Levente Kozma inprima adunare generala din acel an. Deci numarul membrilor boardului a ramas neschimbat in 2015, si anume 11.

  2. Ingrid Diac a plecat in toamna anului 2016 pentru ca s-a mutat in strainatate. Nu a mai fost inlocuita pt ca oricum boardul urma sa se referomeze intr-o complet alta strctura cf. dosarului de candidatura.

Dupa aceasta s-a hotarat ca din bord sa nu mai faca parte persoane si institutii cu care ATCCE urma sa aiba contracte pentru implementare, deci membri Consiliului Director in cauza urmau sa-si dea demisia fara a fi afectat cvorumul necesar luarii deciziilor (jumatate plus unul) pt a fi asigurata functionalitatea asociatiei. Prin urmare, si-au mai dat demisia:

  1. Norbert Tako (Ambasda, Plai) – avem proiect in 2018

  2. Coduta Popov (Teatrul National) – avem proiect in 2018

  3. Marcela Titz – motive de lipsa de timp fiind foarte mult pe teren (este urbanist)

  4. Victor Neumann

  5. Oricum, repet, boardul va avea o noua componenta, deci demisiile erau si vor fi inevitabile.

Inclusiv președintele de onoare al asociației, domnul Ioan Holender, personalitate respectată a orașului, director al Operei din Viena timp de 19 ani și de mai multe ori director artistic al Festivalului George Enescu, și-a anunțat public demisia, profund nemulțumit de modul în care directorul executiv al asociației, doamna Simona Neumann, înțelege să o conducă.

Domnul Holender a plecat spunand ca nu a fost consultat niciodata, printre altele. Simona Neumann au colaborat cu dl Holender foarte bine. Acesta a fost prezent la evenimentul international organizat de ATCCE Conferinta Culturilor dunarene din 2015 in calitate de key-note speaker, a colaborat la promovarea Timisoarei in 2016 in etapa candidaturii, a avut mai multe discutii telefonice (domnia Sa locuind la Viena) dua castigarea titlului. Ultima convorbire telefonica au avut-o in 9.02.1018 in care doamna Neumann l-a informat despre ce se intampla iar dscutia a fost foarte amiabila. Domnul Holender nu a informat-o niciodata pe Simona Neumann ca nu ar fi multumit de felul in care aceasta conduce ATCCE.

Vom expune mai jos principalele critici formulate de societatea civilă și de mediul cultural din Timișoara:

  1. Deciziile în cadrul Asociației sunt luate în mod netransparent și nestatutar.

Toate deciziile sunt luate in mod statutar, pe baza „lantului de delegare”. Adunarea Generala delega Consiliul Director in vederea luarii deciziilor, care la randul lui delega responsabilitati si decizii, dupa caz, echipei executive a ATCCE si, respectiv, directorului executiv.

Una dintre deciziile grave prin consecințele sale este desemnarea directorului artistic al proiectului TMCCE21. Dosarul de candidatură specifică de mai multe ori la cap. 6B că „procedura de selecție a directorului artistic presupune un apel internațional deschis, condus de o agenție externă de resurse umane, cu experiență internațională” și că directorul artistic „va fi ales în urma unui apel deschis internațional, înainte de mai 2017”. Directorul executiv Simona Neumann a procedat la desemnarea domnului Chris Torch ca director artistic printr-un act unilateral de voință, fără a face cunoscute criteriile de selecție aplicate, chiar aferente unei proceduri de head-hunting, fără a anunța responsabilitățile aferente acestei poziții, fără a face cunoscute obiectivele trasate de executiv și de consiliul director și asumate de directorul artistic sau țintele avute în vedere, pentru a se putea evalua apoi dacă și-a îndeplinit mandatul.

Directorul executiv (Simona Neumann) l-a consultat pe Presedintele juriului de selectie si monitorizare de la Bruxelles, de la acea vreme (in toamna anului 2016) despre modalitatea de selectie a unui director artistic inca din primul an, intrucat selectia prin apel deschis si concurs este o cutuma incepand cu a doua jumatate al 3-lea an in capitale culturale, Mai exact, cand incepe etapa de productie propriu zisa. Acesta i-a comunicat ca selectia prin head hunting in functie de experienta necesara acesti perioade pregatitoare de dezvoltare de competente, acolo este nevoie (manageri culturali, producatori de festivaluri, specialisti in atragere de fonduri europene etc) si respectiv de angare asi atragere de public nou, este foarte potrivita. Prin urmare selectia s-a facut in deplina legalitate pt primii doi ani (2017-2018).

Directorul executiv a prezentat o lista de CV-uri pentru potentiali directori asrtistici care sa lucreze pe perioada 2017-2018 Consiliului Director la sf anului 2016 care a fost de acord cu alegerea lui Chris Torch intrucat intrunea urmatoarele :

  • Experienta in proiecte de dezvoltarea capacitatii si in implicarea publicului in mai multe capitatale culturale (Umea, Matera, Rijeka)

  • Experienta si o baza de date de contacte cu artisti si oameni de cultura intenational in plan international pe baza leadership-ului avut in calitate de Director artistic, director de program sau director de productie in proigrame transnationale de mari dimensiuni (SEAS, CORNERS)

  • Fondator al INTERCULT din Stockhom unde a lucrat doua decenii in domeniul politicilor culturale si al dezvoltarii de mari proiecte artistice atragand si finantare europeana

  • Cunoasterea programului Timisoara 2021, acesta fiind expert-consultant pt TM2021 in perioada iunie-septembrie 2016 contribuid semnificativ la dimensiunea artistica si cea europeana (prin parteneri europeni) la proiectele expuse in dosarul de candidatura)

  • disponibilitatea de a lucra cu ATCCE intr-o perioada incipenta a implementarii cand mecanismele de finantare nu fusesera inca stabilite si mai ales, in conditii definantare anuala.

Recrutarea a fost facuta in acest caz, fiind o prima etapa, adaptata situatiei post- castigare a titlului, cf. principiului enuntat la pagina 88 din dosarul de candidatura, si anume: „Pentru a genera o participare mai numeroasa si de calitate in procesul de selectie, vom aplica metode complemetare de recrutare (…) si instrumente specifice de head hunting.” Aceste lucruri sunt publice in dosarul de candidatura.

Prin urmare s-a respectat dosarul intr-o situatie care necesita adaptarea pt prima etapa de implemenatre, a fost connsultat Presedintele juriului, au fost prezentate o serie de CV-uri Consiliului Director care a decis, iar Chris Torch a fost anuntat in mod public ca director artistic in decembrie 2016,moment in care au fost enuntate motivele selectiei si strategia de implementare a Tm2021 pentru a se intelege de ce este protrivita expertiza lui in perioada 2012018. Nu a reactionat nimeni in acel moment ca nu ar fi potrivit sau ca selectia nu s-ar fi facut cum trebuie, tocmai pentru ca lucruile au fost explicate in mod transparent si statutar.

Criteriile de selectie si responsabilitatile aferente pozitiei de director artistic sunt enuntate din dosarul de candidatura la pagina 90 si sunt publice pe site-ul asociatiei din vara anului 2016. Deci sunt cunoscute.

Mai mlt, juriul de experti ai Comisiei Europne nu au semnalat in octombrie 2017 ca ar fi fost vreo problema cu selectarea prin aceasta procedura a directorului artistic, tocmai pentru ca in dosar scrie foarte clar ca acesta poate fi selectat fie prin concurs deschis (care se va face pentru perioada de productie), fie prin head hunting.

Livrabilele directorului artistic pt fiecare an sunt trecute in contractul acestuia.

Chris Torch este din februarie 2018 consultant artistic indeplinind rolul de a coordona Unitatea artistica, Unitatea de Implicare a Publicului si Power Station pana la finele anului 2018 permitand astfel selectarea si pregatire unui director artstic (sau a unei echipe de curatori artistici, dupa caz, si in functie de nevoia de adaptare la situatia concreta).

Consecința este că directorul artistic ignoră cultura locală impunându-și propriile experimente, unele dintre acestea la limita amatorismului, total nepotrivite într-un oraș unde în timpul dictaturii comuniste mișcarea de amatori a fost puternic ideologizată și unde intelectualii și profesioniștii din mediul cultural au fost de multe ori marginalizați și chiar persecutați. Cazul grupului de scriitori Aktionsgruppe Banat este de notorietate internațională. Contestat cu ocazia întâlnirilor publice pentru lipsa de flexibilitate și de profesionalism de care a dat dovadă la interpretarea programului din bidbook și elaborarea programului pe 2018, directorul artistic a atras un val de critici care s-a răsfrânt negativ și asupra activității A.T.C.C.E. 2021.

Activitatea directorului artistic a fost analizata in echipa executiva si in Consiliul Director comunicandu-i-se lucrurile de care trebuie sa tina cont in continuare in activitatea lui. Acestea sunt sedinte normale, ca in orice organizatie, punctuale, cu argumente si nu o „vanatoare de vrajitoare”.

Nu au existat contestari publice ale acesuia in anul 2017. Cele de la inceputul anului 2018 au fost mai degraba declaratii cu tenta xenofoba in discursuri de genul „strainului”, „suedezului” care „vine sa ne invete pe noi” si care sunt foarte paguboase intr-un context european. Nu putem vorbi de analize pertinente, concrete, mai ales din partea unor oameni care nu au lucrat si nu au raspuns apelurilor ATCCE de a lucra in implementarea Timisoara 2021.

  1. Programul cultural derulat până în prezent de asociație nu anunță și nu face vizibilă abordarea strategică a întregului concept – de ce au pornit anumite proiecte din dosar și nu altele, spre ce ne îndreptăm cu ele, când pornesc celelalte -, nu creează sinergii, interrelații între proiectele programului, așa cum erau ele concepute în dosarul câștigător.

Toate proiectele derulate si prpuse pana in prezent sunt in stricta legatura cu dosarul de candidatura. Corelarea este explicata in raposrtul TM2021 pentru Comisia de experti independenti ai Comisiei Europene si care est public pe site. Mai mul, cu ocazia prezentarilor publice ale programelor anuale, ele au fost prezentate si public cu corelarile respective.

  1. Echipa condusă de directorul artistic nu explică de ce este necesar să achiziționăm scump producții gata realizate, în locul producțiilor și inițiativelor locale existente, nu face vizibil care este aportul real de conținut al programului, ce rămâne în urmă pentru oraș din el. Nu este clar dacă A.T.C.C.E. 2021 este un operator cultural care își produce propriile evenimente și care are o poziție privilegiată în raport cu ceilalți operatori din sectorul independent sau dacă mai este un coordonator al actorilor implicați în realizarea programului din bid book, cum ar fi normal.

Niciodata nu se vor achizitiona productii de-a gata, ci productiile respective sunt corelate cu necesitatile dosarului.

Timisoara 2021 este un proiect european si dimensiunea europeana, respectiv invitateare a de parteneri europeni a fost un criteriu de selectie.

Niciodata nu a fost invitat niciodata si nu va f un partener european fara corelare cu un operator local. Dimpotriva, se porneste de la operatorul local si intiativele existe in plan local iar partenerii internationali li se alatura intr-o COLABORARE.

Exista o confuzie in ceea ce priveste productiile. TM2021 nu a produs pana acum nici un eveniment si nici nu trebuie sa o faca deocamdata. Va avea un numar limitat de productii proprii in 2021 si, dupa caz, in pregatirea unor prototipuri pana atunci.

TM2021 nu reprezinta o competitie pentru operatorii locali ci ii reuneste pe acestia

  1. Dosarul de candidatură prevedea un proces de restructurare internă și reorganizare a managementului: alegerea noului Consiliu Director care să-și asume strategia implementării programului și să controleze întreg procesul executiv de implementare, actualizarea actelor asociației care să cuprindă noile structuri. Or, la un an și jumătate deja de la începerea implementării, acest proces preparator nu a fost încă început. Nu au fost anunțate încă, în mod transparent, procedurile ce se vor aplica, nu s-a realizat un calendar al reorganizării și, subsecvențial, pașii ce vor fi urmați în legătură cu noile structuri ce se impun:

    1. constituirea unui Consiliu de Audit, Guvernanță Culturală și Etică.

    2. constituirea unui Organism Independent de Monitorizare și Evaluare.

    3. crearea unui Forum al Reprezentanților Regionali, a unui Forum Consultativ precum și a unei Burse de proiecte. Nu s-a făcut nici un pas pentru constituirea lor.

Lipsa acestor mecanisme de control extern, consultanță independentă și dezvoltare generală a proiectului Timișoara Capitală Culturală Europeană sunt expresii ale unui sistem nesănătos de guvernanță și management și reprezintă o încălcare a modului de funcționare a asociației.

Dosarul de candidatura nu prevede momentul in care aceasta restructurare sa aiba loc. Decizia este luata in functie de realitatile si resursele existente in procesul de implementare si consicutiv dupa rezolvarea acestora. ATCCE a anunta ca va face restructurarea in cursul anului 2018. Data poate varia in functie de numarul de cereri de noi membri care sa se alature ATCCE si de consitiile existente.

  1. O flagrantă încălcare a prevederilor legale naționale și europene și un conflict de interese major le reprezintă aprobarea în spatele ușilor închise a mai multor proiecte pentru perioada 2017-2018, propuse de organizații și instituții care au legătură directă cu o parte dintre membrii consiliului director, structura de conducere al A.T.C.C.E. 2021. Poate nu s-ar fi ajuns în acest punct, dacă organismul european partener ar fi observat acest fenomen și l-ar fi amendat încă din faza de redactare a bidbook-ului.

Nu s-a incalcat nimic. Procedurile de „selectie” in aceasta etapa se refera la lucrul cu acei operatori care au propus proiecte in candidatura si IN PLUS alti operatori care au fost dispusi sa colaboreze cu acestia, intotdeauna cu pastrarea dimensiunii europene. Juriul a fost multumit de aceasta procedura.

Juriul este foarte multumit de activitatea si progresele inregistarte de Tm2021 (cu exceptia prblemelor financiare) inca de la nominalizare. Apreciaza spiritul de echipa care reprezinta un atu important si considera criteriile utilizate pentru selectarea proiectelor ca fiind o practica foarte buna. „ (Raportul juriului de experti independenti in urma primei reuniu de monitorizare, Bruxelles, ctombrie 2017, p.7)

  1. Banii publici s-au cheltuit și se cheltuiesc în deplină opacitate. Doar la somația actorilor culturali independenți, asociația s-a văzut obligată să publice pe site o foarte sumară schiță de execuție bugetară, care nu este altceva decât un anunț privind sumele colectate și sumele cheltuite anual, fără niciun fel de altă informație explicativă. În anul 2017, a fost cheltuit un milion de euro, pentru care nu s-a prezentat nici un fel de raport legat de eficiența cheltuirii acestor bani. În plus, în mediul cultural din oraș s-a format percepția că asociația a devenit o platformă deschisă pentru evenimente, organizații și companii din afara orașului și din străinătate aflate în căutare de finanțări facile.

Rapoartele anuale de activitate si finaciare sunt omunicate si validate de catre Adunarea generala si publicate dupa aceea. Raportul pentru anul 2017 va fi publicat dupa aprobarea acestuia de catre adunarea generala, conform statutului.

Raportul de activitate dupa primul an de la castigare este public pe site cu ocazia trimiterii lui la Comisia Europeana in sept 2017.

Nu este ilegal sa existe „companii din afara orasului” atunci cand nu se poate asigura expertiza necesara la nivel local. Si trebuie sa se tina cont si de mecanismele econimiei de piata. Prezenta companiilor, artistilor internationali asigura dimensiunea europeana a unei capitale europene a culturii. Acestia au venit INTOTDEAUNA ca si PARTENERI ai unor operatori culturali LOCALI.

  1. De la ultimele excluderi din asociație nu s-au făcut cooptări de noi membri, iar cererile depuse nu au constituit obiectul validării. Astfel, în mod practic, chiar dacă personalități de prestigiu ale orașului și alți cetățeni cu vocație participativă doresc să se alăture procesului de implementare a programului Capitalei Culturale, înscrierile în asociație și accesul la actul decizional sunt blocate până după alegerea noului consiliu director din aprilie 2018.

Asociatia este deschisa primirii de noi membri. Nu a impus niciodata nici o restrictie doar respectarea prevederilor Statutului ca in orice ONG. Nu inteleg presupozitia „înscrierile în asociație și accesul la actul decizional sunt blocate până după alegerea noului consiliu director din aprilie 2018.”. Pe ce se bazeaza? Petitionarii nu argumenteaza.

  1. Deși raportul comisiei culturale UE de monitorizare, precum și OG 26/2000 actualizată, art. 22 alin. 1 și art.25, interzic expres conflictul de interese și specifică în mod clar demisia imediată a membrilor ce se află în conflict de interese, se mențin în structurile de conducere ale asociației asemenea raporturi (directorul executiv are soțul membru al Consiliului Director). În plus, în contradicție flagrantă cu legile în vigoare în România și UE, conducerea asociației a hotărât expres eliminarea interdicției de incompatibilitate prevăzută la art. 24 punctul 2 din statutul inițial, unde se prevedea ca „În situația în care un membru al asociației ocupă o funcție de conducere în cadrul unei instituții publice pe care asociația, prin scopul și obiectivele sale o sprijină, acesta nu poate fi membru în consiliul director al asociației.” Eliminarea acestei prevederi statutare s-a luat pentru ca Victor Neumann, soțul Simonei Neumann, director executiv al Asociației TM2021, să poate fi cooptat și apoi menținut în consiliul director.

Victor Neumann

  • a fost ales membru in consiliul director in anul 2012 de catre adunarea generala. Simona Neumann lucreaza in echipa executiva din 2013.

  • Nu a participat la nici o decizie care a vizat- o pe Simona Neumann in functia de director executiv, lucur consemnat in procesele verbale ale Consiliului director

  • Numele lui in calitate de membru in bord a fost public din 201, si mai mult, apare in dosarul de candidatura castigator. De ce acum apare aceasta problema, dupa 6 ani?

  • Nu a fost niciodata remunerat, lucrand pro-bono atat in toata perioada candidaturii cat si dupa aceea

  • ATCCE nu are contracte cu Muzeul de Arta – institutie pe care o conduce Victor Neumann

  • Pana acum nu s-a pus problema, ATCCE neavand contracte de productie. Restructurarea bordului se face de anul acesta pregatindu-l pentru 2019 cand incepe etapa de „productie” conform Strategiei de implementare a Timisoara 2021.

  • Nu mai face parte din bord si nu participa pentru alegeri in bordul restructurat pentru conditiile implementarii

  1. Din raportul primei întâlniri de monitorizare de la Bruxelles din octombrie 2017 aflăm că monitorizarea și evaluarea locală va fi făcută de Universitatea de Vest cu sprijinul unor experți europeni în frunte cu Robert Manchin. Domnul Manchin este președintele board-ului Culture Action Europe, board din care mai fac parte Chris Torch, directorul artistic și, de câteva luni, Simona Neumann, directorul executiv. Atât timp cât cei trei menționați mai sus fac parte din organismul de conducere al unei asociații cu sediul la Bruxelles, pot fi ridicate anumite rezerve în ceea ce privește imparțialitatea procesului de monitorizare și evaluare la care s-a obligat asociația.

Monitoriazarea si evaluarea locala derulata de UVT vizeaza IMPACTUL programului Timisoara 2021 la nivel local, regional si NU AL ACTIVITATII echipei de implementare a programului TM2021, de care se ocupa Juriul de experti independenti ai Comisiei europene.

Componenta acestui din urma juriu este publica, semneaza raportul de monitorizare. Printre acestia nu se regaseste Robert Manchin.

Deci, NU ESTE NICI UN CONFLICT de interese, ci este o confuzie facuta in mod voit sau din ignoranta cu privire la rolurile celor doua TIPURI DE MONITORIZARI.

Dacă analizăm pozițiile exprimate în spațiul public de către directorul executiv Simona Neumann, se cristalizează o singură cauză care afectează activitatea asociației: finanțarea deficitară. Într-o țară în care lupta împotriva corupției este una din temele principale, ne întrebăm cum poate opinia publică din Timișoara să determine autoritățile locale și naționale să-și onoreze obligațiile financiare asumate față de A.T.C.C.E. 2021, dacă aceasta are o conducere cu probleme de credibilitate și care probează un dezinteres față de transparență și proceduri?

Este o interpretare distorsionata, scoasa din context a declaratiilor mele. Intotdeauna au recunoscut sprijinul financiar oferit de PMT, CJT. IN cazul Guvernului am spus ca pana acum nu era cazul (pt ca finantarea trebuie sa incepa mai ales din 2018). Mereu am expliat procesul si etapele de discutie in care ne-am aflat cu toti finantatorii si motivele intarzierilor, care au fost obiective.

Fără apeluri deschise prin care se fac angajările, fără call-uri publice de proiecte prin care organizațiile din sectorul cultural independent să poată să acceseze cu șanse egale fondurile puse la dispoziție, fără un comitet director care să nu mai promoveze interesele unora dintre membrii săi în agenda Capitalei Culturale Europene, acest titlu riscă să devină un paravan în spatele căruia se poate produce o risipă masivă din cele 48 de milioane de euro alocate până în 2021, în una dintre cele mai sărace și mai corupte țări ale Uniunii Europene.

Nici conducerea si nici asociatia nu au probleme de credibilitate in raport cu finantatorii. Intotdeauna fondurile au fost cheltuite transparent, au fost depuse rapoarte si deconturi la timp, ATCCE a trecut prin controale financiare. Daca ar fi existat probleme de credibilitate din partea finantatorilor ATCCE ar fi fost anuntata de catre acestia. Asemenea aafirmatii trebuie argumentate si nu doar anuntate in spatiul public. Este o mare lispa de responsabilitate.

Suma invocate de „48 milioane de euro”, este o suma estimata in dosarul de candidatura, de fapt. O alta manipulare intrucat aceasta nu a fost ALOCATA. Doar 20 mil Euro (PMT) si 5 mil EURO (CJT) au fost ASUMATE pentru perioada 2017-2022 (6 ani!!).

Urmare a acestor observații cu caracter general, solicităm câteva măsuri urgente:

  1. organizarea unei adunări generale extraordinare a A.T.C.C.E. 2021 prin care să fie validați membrii noi, astfel încât toți cei interesați să poată participa la alegerea noului consiliu director și la recredibilizarea asociației.

Adunarea generala nu poate fi convocata de gruprui de interese dinafara asociatiei. Trebuie respectat statutul. ATCCE va convoca o adunare generala ordinara si adunari generale extraordinare. In prezent gestioneaza primirea numarului mare de adeziuni ca sa nu existe discutii ca nu vor fi primiti toti cei care doresc sa adere. Acest numar mare de adeziuni reflecta faptul ca asociatia nu si-a pierdut deloc credibilitatea, dimpotriva, este menita sa uneasca in jurul ei si al proiectului TM2021 un numar impresionant de persoane si operatori culturali.

În același timp solicităm înființarea unui advisory board (prevăzut în dosar), compus din personalități culturale, care, împreună cu noul consiliu director, să gireze un call deschis pentru pozițiile vacante (director artistic, director de marketing, director de comunicare, producător general) și experți desemnați (pe bază de CV, proiect individual, corelat cu dosarul CCE2021 și interviu).

Toate acestea vor fi facute conform planificarilor asociatiei si al calendarului implementari TM2021. Nu se poate lucra haotic, la presiunea unor grupuri de interese. Echipa executiva este numita prin concurs. Directorul executiv a trecut prin slectie europeana cu ocazia concursului pentru capitala culturala europeana in sept 2016 (a se vedea dosarul de candidatura). Un alt concurs deschis a fost organizat in vara anului 2017.

  1. Noua echipă executivă să prezinte un plan de acțiune revizuit pentru evenimentele care urmează să fie organizate în cursul anului curent și structura bugetului până la finele anului 2019, cu alocările financiare pentru fiecare categorie în parte: proiecte mari, proiecte de interes local, regional sau național. După care, să se organizeze primul call public de proiecte destinat sectorului cultural independent, pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2019.

Acest plan exista deja, a fost prezentat finantatorilor 4 in decembrie 2016, iar in public in 13 februarie.

  1. Solicităm o sesiune de lucru care să pună la aceeași masă instituțiile de cultură, organizatorii de mari evenimente și autoritățile care trebuie să se implice în proiectele multianuale ce urmează să fie produse până în anul 2021 și după.

In 2017: 8 prezentari si dezbateri publice, 200 de sesiuni de lucru cu operatori, institutii de cultura, autoritati locale pt programare

In ian-13 aprilie 2018: 1 prezentare publica, 2 dezbateri publice, in jur de 60 de intalniri de lucru (avand in medie 9 particpanti = 540 de oameni intaniti pana acum repezentand organizatii si inst de cultura care au avut propuneri in corelare cu caietul de candidatura), 29 de scrisori de intentie de colaborare + 5 focus grupuri (film21, sport 221, dans21, copii21, literatura21)

Atragem atenția comisiei de monitorizare asupra disfuncționalităților semnalate și solicităm ca ele să fie analizate și, după caz, incluse în raportul ce urmează a fi formulat în luna aprilie 2018. În plus, considerăm că opiniile personale ale raportorilor europeni care monitorizează activitatea A.T.C.C.E. 2021 sau consultările informale ale acestora cu directorul executiv sau directorul artistic facilitate de platformele de social media, pot fi exploatate public de părțile interesate, ceea ce reprezintă o instrumentalizare a unui organism european, care prin statutul său trebuie sa fie imparțial. Acest aspect contravine modelului de bună practică europeană.

Juriul de experti este un organism independent cu o ireprosabila etica . Respindgem orice insinuare cu privire la existenta unor asa-zise „intelegeri” cu echipa monitorizata. Acest lucru este imposibil avand in vedere raspundirea geografica si profesiile membrilor echipe de experti europeni.

Toleranța, multiculturalismul, spiritul civic, spiritul antreprenorial și deschiderea către Europa sunt aici acasă de sute de ani. Astăzi, când Europa Centrală și de Est este traversată de un val de naționalism, xenofobie și intoleranță care amintește de anii treizeci, nu permitem nimănui să pună la îndoială existența valorilor europene la Timișoara. Dar, de câte ori vom observa că acestea sunt folosite ca să se mascheze incompetența, politizarea actului de cultură, lipsa de transparență și întelegerile făcute pe colțul mesei, ne vom simți obligați să reacționăm.

In lumina multi si inetrculturalitatii care sunt prezente in dosarul de candidatura si in etapa de imlementare, precum si in virtutatea si practicii de atragere de expertiza , artisti si organizatii europene respingem discursul profund abti-european si xenofob al „grupului de initiativa” care in repetate randuri (nu doar in aceasta scrisoare) au pus sub semnul intrebarii colaborarile europene si expertiza unor oameni din afara Timisoarei si a Romaniei numindu-i „straini”.

Semnatarii prezentului document cer Primăriei Timișoara și Consiliului Județean Timiș să analizeze urgent dacă își mențin încrederea în conducerea asociației și dacă își asumă, în deplină cunoștință de cauză, riscurile ce decurg de aici.

Adresăm prezenta sinteză critică finanțatorilor publici, Primăria Timișoara, Consiliul Județean Timiș, Ministerul Culturii și Identității Naționale și organismelor europene partenere, care au obligația să se implice, să vină cu un răspuns la îngrijorările și propunerile din spațiul public, astfel încât acest punct de fractură dintre mediul cultural și societatea civilă din oraș și grupul care controlează în prezent A.T.C.C.E. 2021 să fie depășit cât se poate de repede, printr-un efort concertat.

Timișoara poate să fie una din poveștile de succes ale acestui program european dacă împreună vom recupera principiile și starea de emulație care au permis construcția acestui proiect și dacă putem să-l scoatem din zona de confuzie și fals confort în care se află de aproape un an si jumătate, adică de la momentul câștigării titlului.

Semnatarii memoriului împotriva Simonei Neumann:

Brândușa Armanca, jurnalistă, profesor universitar, director al ICR Budapesta (2006-2012)   

Florin Iepan, regizor de film, director executiv DocuMentor

Sorina Jecza, filolog, președintă a Fundației Triade

Vasile Popovici, scriitor 

Gabriel Malancioiu, compozitor, cadru universitar

Stefan Iordanescu, regizor

Dana Sarmes, critic de arta, curator independent

Camil Mihaescu, artist vizual

Lucian Mircu, presedinte, Marele Ecran

Camelia Mingasson, Presedinte Asociatia Culturala Kratima

Elisabeta Varga – Piatek, presedinte, Pelicula Culturala

Nicoleta Ciocov, vicepresedinte, Pelicula Culturala

Marcel Tolcea, scriitor

Silviu Oravitzan, artist plastic

Ileana Pintilie, critic de arta, profesor la Facultatea de Arte si Design, UV Timisoara

Daniel Vighi, presedinte, Ariergarda

Vasile Docea, istoric, profesor universitar, director al Bibliotecii Centrale Universitare din Timisoara

Rodica Vartaciu, Cercetator I, profesor universitar, doctor in istoria artei

Cristina Malancioiu, violonista, cadru universitar

Victor Andrei Parau, pianist

Rafael Vasilcin, director de imagine

Smaranda Vultur, doctor in filologie, scriitoare

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Sergiu Miat 307 Articole
Author

2 Comentarii

  1. Nu mai numiti acest grup de frustrati ” societate civila”. Dupa ce ca nu au contribuit cu nimic la proiectul care a cistigat aceasta distinctie, acum ar vrea sa ii dea la o parte pe cei care au muncit din greu si sa se autodeclare”salvatorii natiunii”.

  2. În “bord”-ul acestei “asocieri” este și vreun timișorean sau bănățean de naționalitate romànă? Căt despre meteahna cu pâra pe la curțile europene, nu ne întrece nimeni!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.