🔴 Despre rezultatul alegerilor din SUA. Cum vor impacta România
Ce vă pot spune este că România beneficiază de un consens bipartizan în Congresul SUA în ceea ce privește principalele noastre priorități, temele care ne interesează: securitate, prosperitate, Alianța Nord-Atlantică, vitalitatea parteneriatului cu Uniunea Europeană. Deci Congresul este, în mod tradițional, aproape de consens pe teme de politică externă care ne interesează pe noi. Deci nu anticipăm modificări semnificative în ceea ce privește perspectiva și politicile pe care le va sprijini noul Congres de la Washington.
🔴 Va încerca Administrația Prezidențială acum o apropiere de democrați?
Noi nu încercăm apropieri de una sau alta dintre principalele forțe politice din spectrul american. Noi încercăm o apropiere de leadership-ul de la Casa Albă și de leadership-ul din Congres. Deci demersul nostru, evident, are în vedere factorii de decizie și căutăm să avem acces la aceștia pentru a explica situația de securitate din Europa, pentru a împărtăși cu ei perspectivele noastre și, în general, pentru a putea contribui la politici.
Dar nu avem o țintă partizană, o țintă ideologică acolo. Ce ne interesează pe noi este ca nivelul de decizie și nivelul de concepție, unde are loc proiectarea politicilor, să fie conștientizat în privința perspectivelor noastre, dorințelor noastre și, nu în ultimul rând, a contribuției noastre la creșterea securității europene și inclusiv la creșterea securității euroatlantice.
🔴 Visa Waiver
Ne putem uita la premise. Premise sunt în ceea ce privește, în primul rând, capacitatea noastră tehnică de a respecta criteriile impuse de administrație pentru accesul în cadrul programului Visa Waiver.
Deci aici cumva putem spune că noi ne-am făcut temele. Ce s-a întâmplat, și asta ține mai mult de circumstanțe pe care nu le stăpânim, este că contextul general a devenit nefavorabil temelor legate de mobilitatea populației, migrație. Știți prea bine, alegerile prezidențiale americane au avut ca temă principală chestiunea migrației. Deci cumva situația noastră, dorința noastră, a prins un mediu nepropice.
Nu aș lega-o neapărat de administrația Trump. Dacă vă uitați și în Europa în clipa de față, imigrația este una dintre problemele majore care divizează spectrul politic, divizează cetățenii și creează o emoție destul de puternică.
Este mult mai greu să vinzi în clipa de față o astfel de măsură propriului public. Există înțelegerea că cetățenii români au această așteptare îndreptățită. Avem un parteneriat strategic consolidat.
🔴 Demersurile față de Administrația Trump
În interacțiunea noastră cu Statele Unite, cu principalii actori relevanți, cu administrația, cu Congresul, cu mediul de business, noi folosim o multitudine de instrumente. Ele sunt instrumente politice, instrumente diplomatice, instrumente economice, comunicare, relații între ONG-uri, între think tank-uri. Deci, gândiți-vă că avem o paletă diversă de instrumente prin intermediul cărora ajungem la opinia publică, la decidenți.
Consultanța este unul dintre ele, este unul dintre instrumente. Nu este cel mai important, nu este neapărat cel mai relevant, dar este util, cel puțin uitându-ne la experiența altor state. Nu suntem primii care apelăm la acest instrument.
Ce așteptăm este să avem acces în mai multe medii, în medii din presă, în medii politice, în medii de business. Dar ele vin cumva ca încununare, ca sumă a tuturor activităților care se desfășoară și care se derulează foarte bine la nivelul Ministerului de Externe, Departamentului de Stat, pe linia Departamentului Comerțului.
🔴 Suspiciunea pozelor „de carton” cu Donald Trump
Administrația prezidențială a avut o reacție. Ce pot să vă spun este că nu am fost, desigur, la recepția oferită de președintele Trump, șeful de stat și de guvern. Dar ea a avut loc. Cu acel prilej s-au făcut fotografii. Aceste fotografii au fost circulate, din înțelegerea noastră, tuturor statelor, cu o întârziere pe care și dumneavoastră ați semnalat-o.
Noi am dat-o publicității imediat cum am primit-o, ca fapt divers. Am primit-o direct de la misiunea noastră la ONU. Și eu însumi am primit-o. Deci acea întârziere nu ni se poate imputa nouă, ci nu se poate imputa niciunui stat. Dar ea are o explicație relativ simplă. Când le-am primit, noi le-am publicat.
Este o poză oficială primită din partea administrației americane. Nu avem niciun motiv să suspectăm nimic. Și noi înșine am fost surprinși de emoția care s-a creat în public.
Nu cred că neapărat credibilitatea administrației prezidențiale e pusă aici la îndoială.
Și în cazul altor lideri străini au generat astfel de discuții. Trăim într-o lume a amenințărilor hibride, a fake news-ului, a inteligenței artificiale. În general, cred că suntem cu toții un pic mai suspicioși când vedem diverse poze care circulă pe internet, pe WhatsApp.
Avem o sensibilitate la acest tip de evenimente, dar, din nou, nu cred că există niciun motiv să ne îndoim nici de comunicarea administrației americane, nici de comunicarea administrației prezidențiale. Am fost întotdeauna transparenți și onești.
🔴 A ajutat Kimberly Guilfoylle la căderea Guvernului Bolojan?
Lumea politică, lumea diplomatică este însoțită și de astfel de povești care au un caracter greu de probat. Sunt diverse suspiciuni. Mi-e și greu să o încadrez la o categorie. E, până la urmă, o informație pe care cu greu pot să o procesez. Guvernul român se constituie după principiile și în cadrul constituțional românesc. Lideri străini, actori, emitenți de opinii… Sigur, toată lumea este liberă să afirme lucruri, să interpreteze, dar este complet neverosimil să credem așa ceva.
(…) nefiind o întâlnire oficială, nu vreau să mă refer la cineva anume, dar personajele prezente nu erau în calitatea lor oficială acolo. Erau probabil în timpul liber sau nu știu. Deci nu e cazul să ne pronunțăm asupra a ceea ce s-a întâmplat acolo.
🔴 Ce a discutat președintele cu numărul 2 din Pentagon
Subsecretarul apărării, subsecretarul de război, Elbridge Colby, s-a aflat într-un tur al unor state europene, a venit la noi din Polonia. Parte a procesului anunțat în urmă cu mai bine de șase luni de revizuire a posturii militare americane în Europa. În acest context s-au derulat consultări, mai multe runde au avut loc.
Noi am fost printre cei mai activi aliați aici. Am răspuns printre primii la chestionarul circulat la nivel NATO de către SUA pe tema securității, pe tema contribuției noastre la eforturile americane, pe tema partajării costurilor apărării în Europa. Deci am punctat foarte bine aici.
(…) Pe parcursul acestui proces, noi am pledat pentru menținerea unei prezențe consolidate, ridicate. Noi considerăm că prezența SUA în sprijinul securității europene este în continuare vitală.
(…) Oferta noastră, ca să vorbim colocvial, înseamnă, de fapt, exprimarea unei dorințe și a unei înțelegeri de a contribui împreună la această prezență. Pentru că din această prezență câștigăm și noi, câștigă și partea americană. Având în vedere că câștigurile sunt reciproce și costurile trebuie să fie reciproce.
Nu este o chestiune contabilă aici. Este o chestiune care privește o imagine asupra a ceea ce înseamnă efortul total și o opinie concretă în ceea ce privește ceea ce noi suntem gata să facem.
La un moment dat se va ajunge și la costuri efective. Dar deja costurile sunt partajate. Noi avem investiții în baza de la Mihail Kogălniceanu pe următorii 20 de ani, până la 4 miliarde de euro. Aceste investiții sunt în curs. Ele produc efecte. În primul rând, pentru noi.
Noi ne creștem securitatea investind în ceea ce are vocația de a deveni cea mai importantă bază NATO de pe teritoriul european. Dar, sigur, și Statele Unite au beneficii, pentru că pot fi staționate acolo. Pot proiecta forță de acolo. Pot proiecta capabilități de monitorizare în Marea Neagră pe care și noi le vom folosi. Deci e o situație în care toată lumea câștigă. Există un cost global. El trebuie asumat just. Și asta am transmis părții americane.
🔴 Riscul de reducere a efectivelor de militari din România
Mi-e greu să vă spun dacă există riscul reducerilor în România. Nu am o evaluare militară aici. E clar că administrația SUA dorește să reducă efectivele din Europa. Deci aici suntem. Noi suntem în Europa, ei vor să se retragă o parte din Europa. Dar aici am încercat să venim cu argumentele noastre. Sunt strategice. Noi suntem pe flancul estic.
🔴 Despre alertele cu bombă de pe aeroporturile din Europa
Alertele cu bombă, sub rezerva unei anchete cuprinzătoare, sunt o informație de care nu dispunem în clipa de față, deci cumva punctele nu sunt conectate, dar ele s-au aprins în același timp, deci ne stârnesc în mod natural îngrijorarea.
Ele ne spun ceea ce comandanții militari ai NATO ne spun de mai multă vreme, că ne aflăm într-un război hibrid. Nu este un conflict deschis, dar este un război asimetric dus împotriva Occidentului, în primul rând de Rusia, dar și de alte state și de alți actori non-statali.
Avem drone care zboară peste aeroporturi din Europa, avem sabotaje la fabrici de armament și în România, avem atacuri cibernetice, avem campanii de dezinformare. Fake news, apropo de pozele la care făceați referire, nu este exclus ca și acesta să fie parte a unei campanii de slăbire a încrederii în instituții. Cred că este unul dintre obiectivele Federației Ruse.