Semnal de alarmă. Cel mai mare fond suveran din lume fuge de datoria SUA

Cel mai mare fond suveran din lume, Fondul Global de Pensii din Norvegia (așa-zisul Fond al Petrolului), în valoare de 2,3 trilioane de dolari, își reduce semnificativ expunerea la obligațiunile guvernamentale americane. Venind din partea celui mai mare jucator, mesajul este extrem de puternic – datoriile guvernelor – inclusiv marile economii occidentale – nu mai sunt sigure intr-o lume marcata de conflictele trecerii de la ordinea unipolara americana la multipolaritate.

Norvegia reduce expunerea la datoria SUA

Ponderea titlurilor de stat SUA detinute de fondul norvegian va scădea de la 34,1% la 21,9%, iar cea a obligațiunilor guvernamentale în total, de la 70% la 50%. Financial Mirror scrie ca fondul norvegian redefinește ce înseamnă „sigur” într-un portofoliu. Si Financial Times dedica un articol acestui semnal lansat de Norvegia. Obligațiunile guvernamentale nu mai pot fi tratate automat ca activul „fără risc” de altădată, într-o lume cu datorii publice uriașe, inflație persistentă și volatilitate ridicată. Problema care se întrevede este cea a unei crize a datoriilor guvernamentale.

Pasul anunțat de fondul norvegian vine într-un moment în care costurile împrumuturilor pe termen lung se află, în marile economii, la niveluri nemaiîntâlnite de ani de zile. Asta înseamnă teamă de a investi în datoria guvernelor și împrumuturi mai scumpe pentru state, inclusiv cele foarte dezvoltate.

Costul datoriilor crește în marile economii

Randamentele titlurilor de Trezorerie americane pe 10 ani au urcat la cel mai ridicat nivel din începutul anului 2025. Randamentele obligațiunilor franceze pe 10 ani au depășit nivelurile celor din Italia și Germania. Au ajuns la valori care nu au mai fost înregistrate din perioada de dinaintea crizei financiare din 2008. Randamentele obligațiunilor germane pe 30 de ani au atins cel mai ridicat nivel din 2011. Randamentele obligațiunilor olandeze și spaniole pe 10 ani au atins, la rândul lor, maxime multianuale. Randamentul obligațiunilor japoneze pe 10 ani a depășit pragul de 3% pentru prima dată în ultimele trei decenii. Inflația din zona euro a ajuns la 3,3% în august, alimentând și mai mult o vânzare masivă de obligațiuni.

„Guvernele emit mai multe datorii decât pot absorbi investitorii”

”Guvernele din întreaga lume emit mai multe datorii decât poate absorbi în mod confortabil baza tradițională de cumpărători, iar cel mai prudent investitor pe termen lung din lume, uriașul fond suveran al Norvegiei, tocmai și-a dezvăluit planul privind modul în care intenționează să reacționeze la această situație”, spune Nigel Green, CEO al Grupului deVere.

Norvegia, marele câștigător al crizei energetice

După invazia rusă în Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, Norvegia a devenit principala sursă de gaze și petrol a UE. In 2022, primul an de război în Ucraina și primul an al sancțiunilor impuse Rusiei, veniturile din petrol ale Norvegiei au crescut de patru ori față de cele din 2021. În anii următori, veniturile au scăzut, dar au rămas de 2-3 ori mai mari decât cele de dinainte sancțiunilor impuse Rusiei. Fondul de Pensii norvegian a crescut cu peste 80% de la începutul războiului din Ucraina și până acum. La veniturile din petrol și gaze se adaugă profitul venit din investițiile făcute de Fond, dar și deprecierea dolarului și euro, de unde aceasta creștere spectaculoasă.

Dezbaterea despre „profitul de război”

Potrivit The Guardian, în 2023, în Norvegia a început o dezbatere pe tema ”profitului de război” și a investirii câștigurilor în susținerea Ucrainei. Dezbaterea s-a limitat însă mai mult la mediul academic. In 2025, Politico.eu a sugerat că Norvegia ar putea contribui mult mai mult la susținerea Ucrainei. Contextul era disputa pe marginea confiscării activelor ruse de circa 200 de miliarde de euro din Europa. Comfiscarea nu era acceptată de toate statele UE. Acum, confiscarea acestor active a revenit în centrul dezbaterilor. Este un semnal că guvernele UE nu au banii necesari pentru a susține efortul de război al Ucrainei fără a risca nemulțumiri pe plan intern și ascensiunea extremelor politice.

Nu a revenit însă și dezbaterea despre posibila contribuție majoră a Norvegiei. Guvernul de la Oslo este mulțumit cu distribuirea actualelor granturi norvegiene pentru justitie și stat de drept, educație, proiecte sociale. Actualul ministru de Finanțe al Norvegiei este Jens Stoltenberg, fostul secretar general NATO. Circa 80% din energia consumata in Norvegia este din surse regenerabile. Însă Norvegia exportă energie fosilă în UE: primul loc la gaze naturale și locul al doilea (după SUA) la petrol. Norvegia nu are interesul de a adera la UE. UE dorește interzicerea unor noi foraje în Arctica. Recent, ministrul norvegian al Energiei a declarat că țara va continua să-și exploateze rezervele din Marea Barents, indiferent de poziția UE.