Senatorii au dezbătut ce înseamnă „relații asemănătoare între soți”: Dacă ieșim să mâncăm o ciocolată?/ Cum definiți amantele?

UPDATE 17.25 Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, explică de ce au votat legea anti-Fritz.

El a afirmat că deși o parte dintre senatorii USR au votat împotrivă, pentru a da un semnal că legea are articole neconstituționale, ceilalți au votat pentru astfel încât jalonul din PNRR să fie îndeplinit.

„O parte din colegii mei de la USR au asigurat îndeplinirea acestui jalon important pentru România. Legea, per ansamblu, este o lege bună, dar în același timp are două mari probleme, două articole toxice care fac parte în acest moment din corpul legii.

În primul rând, nu ne putem prezenta în fața românilor, nu ne putem prezenta în fața Comisiei Europene cu articole de lege care contravin statului de drept, care contravin normelor europene și care încalcă Constituția. Credem că această modalitate de ciuntire a legii este una care ne pune în dificultate”, a afirmat senatorul.

Pe de altă parte, USR anunță că va ataca legea pe care au votat-o la Curte

„Vom face demersurile, noi în acest moment nu avem semnături. Vom face toate demersurile ca să putem să strângem aceste semnături și să contestăm legea. Colegii de la PNL s-au oferit să ne dea aceste voturi necesare pentru a sesiza Curtea Constituțională”, a anunțat Șipoș.

Întrebat de ce au mai votat legea dacă vor să o atace, el a răspuns că au vrut ca legea să treacă, totuși, „pentru că în zilele următoare agențiile de rating se vor uita din nou spre România. Și avem nevoie ca să avem acest jalon îndeplinit”.

USR speră că judecătorii vor considera acele amendamente neconstituționale și o vor retrimite în Parlament, sau președintele să o trimită la reexaminare.

„Este timp ca până la 31 august legea să fie reparată. Ne așteptăm, ca și celelalte instituții ale statului, având în vedere situația excepțională din acest moment, să rezolve cu celeritate”, a spus senatorul.

UPDATE 16.07 În ciuda criticilor aduse cum că proiectul ar putea fi neconstituțional, rezultatul a fost covârșitor pentru. Din 121 prezent, 105 au votat pentru, 8 contra, 7 abțineri, 2 nu votez.

Legea ANI a fost dezbătută în Senat. Senatorii s-au întrecut în definiții cu privire la sintagma „relații asemănătoare între soți”. Forma votată azi prevede ca soția/soțul sau „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar, de la președinte, premier, până la miniștri și deputați și senatori, să fie obligate să depună declarații de avere.

AUR a introdus azi și categoria președinților de consilii județene.

„Dacă suntem adulți și mai ieșim și noi, așa, la un pahar de vin?”

Senatorul PNL Daniel Fenechiu a susținut că ANI nu poate determina ce înseamnă o astfel de relație și nici nu ar putea contrazice persoana care neagă că s-ar afla într-un astfel de raport cu demnitarul.

„Dacă există o sesizare către agenție care să spună că demnitarul X are o relație asemănătoare ca între soți, cu cineva. ANI va trebui să se sesizeze. Bănuiesc că prima situație pe care trebuie să o facă este să determine dacă suntem în ipoteza legală.

Și bănuiesc că acolo contează declarația persoanei, care vine la sediul ANI, stă de vorbă cu inspectorul de integritate și spune: „Măi, oameni buni, nu am o relație asemănătoare. Mă mai văd din când în când cu ea sau cu el, dar e o chestie așa, că suntem adulți și ieșim și noi, nu știu, să bem un pahar de vin sau să mâncăm o ciocolată.”

Asta mă interesa. Pentru că mâine vă întreabă toată lumea, după ce noi adoptăm o asemenea modificare. Și noi, ăștia care mai suntem și juriști, o să fim întrebați: „Măi, fraților, ce ați avut în vedere? Ați vorbit cu oameni? Ați gândit ipoteza?”, a întrebat el.

„Nu sunt vizate amantele”

Nicolae Vlahu de la AUR a spus că aceste persoane trebuie să conviețuiască împreună, în opinia sa.

„Domnule Fenechiu, cred că puteți să-i asigurați pe toți cei interesați că nu sunt vizate amantele acestora, fiindcă cu amantele nu sunt stabilite relații asemănătoare celor dintre soți. Relațiile de conviețuire sunt cele care seamănă cu relațiile dintre soți. Prin urmare, dacă conviețuiesc împreună, înseamnă că desfășoară relații asemănătoare celor dintre soți. La acest lucru, prin conviețuire, prin concubinaj.

Nu m-am referit la amante, domnule senator. Eu mă refer strict la sintagmele prevăzute de lege. Sintagma prevăzută de lege este aceea a concubinajului. Aceasta este definiția, pe scurt, a persoanelor care desfășoară relații asemănătoare celor dintre soți. Adică conviețuiesc împreună.

Există în legea în vigoare azi această sintagmă – persoane care au stabilit relații asemănătoare. Inclusiv în Codul penal avem această sintagmă, și în șegea privind violența domestică și alte asemenea legislații în vigoare. Prin urmare, nu e nimic normal cu această sintagmă”, a spus Vlahu.

Fenechiu i-a răspuns:

„Eu am întrebat dacă ANI poate aplica o asemenea formă, da? Asta am întrebat, dacă are mecanismele sau capacitatea de a putea aprecia un text de lege care are în vedere așa ceva.

Nu discutăm de prevederea din penal care se aplică martorilor, nu discutăm. Discutăm pur și simplu de o prevedere pe legea tegrității și am pus o întrebare care are două aspecte.

Primul aspect este: se referă și la ipoteze în care persoana care are relație asemănătoare este de același sex, da?

Și doi, dacă există mecanisme ca să se facă această verificare, cum se face?

Pe baza unei sesizări? Eu sesizez că X cu Y au relație asemănătoare soților și ANI vede că nu s-a depus declarația asta, că e o problemă”.

USR a propus eliminarea acestei sintagme. 

Senatorul USR Ștefan Pălărie a susținut că treaba Autorității de Integritate va fi îngreunată.

„Da, această sintagmă a fost luată din Codul Civil, că s-a spus că mai există în altă parte, în Codul Penal. Dar acolo discutăm despre protecție în cazul violenței domestice. Discutăm despre elemente de identificare post. Adică s-a întâmplat un incident, vine poliția, mărturii, cum ați spus și dumneavoastră, probatoriu, se identifică că era violență domestică, dar aveau sau nu aveau o viață conjugală în care cei doi trăiau.

Dar în ideea în care sute de mii de persoane, în aceste declarații, pe niște relații care nu pot fi probate sau identificate, să aibă obligație legală, iar dumneavoastră să fiți obligați legal să verificați, asta face legea absolut impracticabilă”, a zis Pălărie.

Propunerea AUR de eliminare a declarațiilor de interese financiare

Context

În cursul anului trecut, Curtea Constituțională a decis (prin Decizia nr. 297/2025) că publicarea automată și integrală a anumitor date pe internet este neconstituțională.

Pe proiectul inițial privind integritatea, era introdus un nou termen – declarația de interese financiare care să nu includă sume exacte, iar averile politicienilor să fie publicate doar încadrate în diferite praguri valorice.

Pentru ca aceste declarații să devină publice, era nevoie ca Agenția Națională de Integritate, să preia datele completate de demnitari printr-o platformă digitală (e-DAI), pe baza declarațiilor de avere.

Un amendament propus de AUR și susținut de PSD elimină obligativitatea ca aceste persoane să înroleze și să depună declarațiile de avere și declarațiile de interese într-o secțiune distinctă a platformei e-DAI.

În dezbaterile de azi, AUR a motivat că nu toți candidații știu să completeze online și li se încalcă, astfel, drepturile. Președintele Agenției, Bogdan Sticlosu, le-a spus senatorilor că dacă declarațiile sunt completate doar olograf, Agenția va fi sufocată de hârtii.

„Nu susținem. Propunerea noastră era ca toate aceste declarații să fie depuse în formă digitală. Și vă spun și de ce. În momentul în care derulăm alegeri, vorbim de o lună de zile, cum a fost anul trecut, în care noi suntem sufocați de tiruri cu declarații care trebuie scanate, pregătite, digitalizate și apoi făcute publice.

În momentul în care ele vor fi completate doar pe hârtie, în acel moment nu vom putea genera acea declarație de interese financiare, pentru că ea este rezumatul declarațiilor de avere și interese. Aceasta nu va putea fi generată. Iar o să ne trezim cu ele și o să ne aflăm în imposibilitatea de a le genera și de a le face publice.

De aceea, solicitarea noastră este să revenim la forma inițială prin care aceste declarații se depuneau prin sistemul e-DAI și nouă ne era facil să le publicăm, evitam costurile foarte mari cu tot ce înseamnă digitalizarea lor și era totul mult mai facil”, a zis președintele ANI.

Cosmina Cerva, PACE:

Candidații le depuneau exclusiv fizic până acum (…) Împiedici un om să își depună candidatura doar pentru că îl obligi să se înregistreze într-o platformă, asta e o piedică.

Gabriel Plăeșu, AUR:

Vorbim doar de candidații de la alegeri, care până în prezent le depuneau în mod fizic. Dumneavoastră vă gândiți doar la agenție, nu vă gândiți deloc la candidați, care pot să fie zeci de mii la alegerile locale.

Toate partidele cu liste complete, ceea ce înseamnă un număr o dată și jumătate în plus, adică toată lumea asta va trebui să se înroleze în e-DAI. Ceea ce este practic imposibil. Adică o să avem o grămadă de oameni care renunță la candidatură din motivul ăsta.

Și eu cred că se afectează dreptul de a fi ales, adică dreptul constituțional (…) Nu toată lumea este capabilă. Va fi tot în capul partidelor să facă toate operațiunile astea. Deci nu toată lumea este capabilă să realizeze aceste demersuri procedurale.

Proiectul merge la vot final în plenul Senatului.