Pentru cei care vor să schimbe ceva din monotonia vacanței le recomand o excursie scurtă, de două-trei zile, pe care am făcut-o și eu.
Merită și nu-i deloc complicată. Se poate pleca și de la București și se poate evada și dintr-o vacanță de pe Litoral. Pe la Vama Veche se trece mai ușor în Bulgaria și, la aproximativ 80 de kilometri, se ajunge la Balcic. Cu o condiție. Să nu te oprești la restaurantul de scoici de la Kavarna și să nu vrei să vezi mai multe în zona Capului Kaliacra.
Un drum la Balcic este ca o gură de oxigen amestecată cu nostalgie, cu optimism și cu bunul gust dat de simplitate. Balcicul încă mai are pe ici pe colo cîte ceva românesc. Poate că numai în memoria noastră el stăruie, poate că perioada aflată sub autoritățile românești să-și fi pus o amprentă pe care modificarea granițelor n-a putut să o șteargă.
Oricum, Balcicul este un loc special, arid, cu ceva dobrogean în case în relief. De cum cobori porvîrnișul calcaros spre partea turistică a orașului încep să-ți defileze prin memorie peisajele din tablourile marilor pictori români. Anii în care Palatul de la Balcic a fost locuit de Regina Maria a fost adevărata epocă de glorie a orașului, cu primar și români, cu reviste și evenimente culturale. Ea dăinuie pînă astăzi prin opera marilor pictori și scriitori români. N-ai cum să deschizi un album de artă al unui pictor român mai cunoscut din perioada interbelică fără să vezi tătari și case de la Balcic, marine și povîrnișuri galbene, acoperișuri de case în pantă și verticala turnului de moschee.
Ce a impresionat atît de tare la Balcic? Recitiți ”Pînza de păianjen”, romanul Cellei Serghi, și veți plonja într-o atmosferă care se regăsește și azi, care a fost farmecul locului în anii dintre războaie. Amestecul etnic, geografic, cultural, geologic chiar (rîpe, mare, coaste calcaroase și pante abrute pe care se înșiruie casele vechi) te obligă la o reîntîlnire cu Tonitza, cu Iser, Mutzner și Nicolae Dărăscu, Max Arnold, Michaela Eleutheriade și Ștefan Dimitrescu. Pe Coasta de Argint au pictat Marius Bunescu și Lucian Grigorescu, Ipolit Strîmbu și Rodica Maniu-Mutzner și multe alte zeci de artiști români. Parcă se simte că în cîteva decenii de administrație românească toată cultura noastră plastică și-ar fi propus tema ”Balcic”, presimțind despărțirea de țară de peste ani. Balcicul încă mai respiră romantismul interbelic, atmosfera aceea de vacanță la Venetia și Karlovy Vary, de intelectuali și plasticieni într-o stare de grație din cauza luminii și a reliefului. Parcă ar continua și astăzi cu inevitabilele accente de modernitate înglobate cînd discret, cînd epatant.
Faleza de la Balcic are poezia ei și este între cele mai frumoase de la Marea Neagră. Terasele sunt simple, primitoare, cu oferte în limba română, cu mîncăruri de scoici și cu ospătari care vorbesc româna așa cum comercianții europeni din diverse țări vorbesc engleza. Mai șchiop, mai după ureche, dar totdeauna vesel și primitor. Nici nu știi dacă este vorba de o limbă română rămasă în memorie după atîta vreme sau de una turistică, de agățat clienții.
La Balcic țineau conferințe toți marii intelectuali români, de la Nicolae Iorga la Camil Petrescu, la Balcic se trăia o naivă rivalitate cu Coasta de Azur. Pare incredibil, dar exista și o linie aeriană București-Balcic. Veți înțelege mai bine trecutul românesc al locului dacă poposiți în acest oraș și dacă vizitați castelul Reginei Maria, în fapt o vilă cochetă așezată într-un peisaj de vis la malul mării. La Balcic există un hotel elegant, Regina Maria spa, cu pereții încărcați de fotografiile Reginei.
Ce merită savurat la Balcic? Grădina Botanică, Castelul Reginei Maria și promenada. Primul lucru care îți atrage atenția este respectul bulgăresc pentru un nume românesc și european. În România nu găsești atîtea dovezi ale respectului pentru personalitatea Reginei cîte poți vedea la Balcic, parcă încăpățînat să respire în aerul din care ea s-a retras în urmă cu atîtea decenii.
Într-o zi, mai pe repede înainte, le-ați văzut pe toate, v-ați creat și o provocare pentru lecturi despre anii de glorie ai orașului și puteți porni spre Nesebar.
Frumos descris!
Poate ne spune dl nistorescu în ce an a fost acolo?..
Acum e plin de cocalarii tatuați ai mahalalelor bucureștene!!..
Cică ofițerii FBI au săltat din vila lui Trump documente despre Macrou și sinistra lui sotie! Or fi găsit și laptop-ul SSID furat de Petrov de la U.M. Casa Cotroceni? Întreb în numele statului paralel român!
Cică caii sălbatici de la Letea mor de sete și vouă va arde de vacante in Grecia! Ce nu trădători de țară ne conduc!
Pana prin 1940, anul dictatului nazist, in aceasta zona a Europei sau Balkanilor, nu prea erau granite asa cum le stim noi astazi. Chiar daca o parte a Dobrogei a fost cand sub Romania cand sub bulgari.
Comertul – cu animale indeosebi – ducea oameni din Moldova pana aproape de Istanbul. Cei din sudul Dobrogei mergeau la targurile de cai la Tolbuhin, uneori pana in centrul Bulgariei de astazi, la Pazardgik.
Oamenii erau mai liberi, neconstransi de legile politicilor lumii moderne ce se nastea dupa disparitia marilor imperii ce dominasera balkanii; austro-ungar si otoman.
Remarc in Bulgaria o modernitate si normalitate ce incepe sa se manifeste o data cu turismul altoit pe un comportament civilizat si neaparat disparitia haiduciei private si de stat – la drumul mare si in vami – cand turistii erau jefuiti la propriu, facand tara total nefrecventabila.
Cand oameni incep sa se cunoasca mai bine comunicarea si intelegerea vine in mod firesc.
@Rammstein stai linistit , cocalarii aia de care spiui tu nu au trecut mai departe da mamaia si cluburile de fite de acolo! Da, e bine sa mergi la Balcic dar in luna mai iunie sau septembrie cand nu e aglomerat!
Apropo de Balcic,
Luni putem vedea sau revedea filmul artistic Maria, Regina României. a cărei iubire de țară a dus la înfăptuirea României Dodoloata. De Sfânta Maria, cea mai importantă Maria din istoria României, este celebrată cu respectul cuvenit de urmașii celor ce acum un secol au împlinit un ideal pentru are au luptat generații de români.
bha albior, prima data can vad ca uKrainenii din fictiunea uKraina nu sunt kiar asa da prosti.
cre cai phutut tare oligarchu puppet cocaina zelenski, the gay actor, pa care vestul in numeste „presedinte”. Un cocaina zelenske presedinte fara pardit, an america capitalista, ce acuma asi suje pla singuri.
comandantu catre ostasi „fa ce vrei, predeazate, sau pleaca unde vrei”!!
Several New AFU POW Interviews -Subtitled
https://%77%77%77%2E%62%69%74%63%68%75%74%65%2E%63%6F%6D/video/F39jfJadO00t/
La întoarcere domnule Nistorescu pe drumul spre București merită cu prisosiță un mic ocol prin localitatea Topalu pentru vizitarea Muzeului de artă „Dinu şi Sevasta Vintilă, un muzeu cu o fantastică colecție de 228 lucrări de artă românească modernă de mare interes şi originalitate. Veți găsi toți artiști plastici enumerați și câteva sculpturi de o mare frumusețe. Din păcate traseele turistice de o zi de pe litoralul românesc ignoră acest minunat muzeu ce ar putea face parte dintr-un traseu turistic cu ruinele cetăților grecești și romane Din Dobrogea culminând cu Tropaeum Traiani cu muzeul din Adamclisi și cetatea Histria cu muzeul cetății.
Foarte frumos si simplu !
„Și nouă ne-ar fi fost mult mai ușor să nu intrăm în politică, vă spun sincer. Era mult mai bine pentru toți, pentru fiecare dintre noi. Că n-aveam ce să căutăm noi în mod special în politică. Eu am făcut 30 de ani meseria de gazetar, aproape, și mi-a adus multe împliniri și multe satisfacții. Însă, intrînd în politică mi-am asumat tot ceea ce înseamnă asta, inclusiv să fiu ignorat sau bălăcărit, sau să mi se șteargă cu buretele tot ce am făcut bun în viața asta pînă am intrat în politica partinică. De aia spun: E ușor să renunți, e ușor să ieși, e ușor să strici. Greu este să construiești, să rămîi acolo unde ți-e greu să rămîi, să rămîi într-o clasă politică, în cea mai mare parte putrezită din punct de vedere moral și să încerci s-o îmbunătățești, să dai curaj și altor oameni de valoare și cinstiți, cu suflete curate și cu inimi în care mai vibrează românismul să facă pasul în politică pentru a rupe odată acest cerc vicios care, cum să spun?, ne distruge ca nație. Care este cercul vicios? Viața politică este coruptă pentru că este întreținută numai de oameni corupți care nu sînt deloc interesați de interesul național. Și nu-l slujesc. Oamenii cuminți, cu calități, corecți, onești, nu intră pentru că mocirla e prea mare. Și s-ar murdări prin asociere. Neintrînd, nu se schimbă nimic. Rămîne mocirla la fel. Noi am făcut acest sacrificiu, să intrăm în mocirlă și să încercăm s-o asanăm. Și prin exemplul nostru sperăm să îi determinăm și pe alți români buni să intre și într-un final să schimbăm raportul de forțe. Oamenii buni din viața politică să fie cu mult mai mulți decît ticăloșii și în cele din urmă ticăloșii să fie eliminați cu totul.
Un articol cu o vădită dublă subtilitate ce face din nou dovada calității editorialelor lui Cornel Nistorescu .
Mulțumim !
Mai Editat, ce-are sula cu subtrefectura? Ti-ai ales bine nick-ul.
Cavalerii Reginei ideea de cavalerism ce dainuie peste timp pazind mormintul Reginei Maria,cavalerism ce nu a murit din dispre romani nici dinspre bulgari.Vecinii au inteles ca pastrarea simplitatii,autenticului istoric, este de valoare.
Ar fi sa facem din fiecare loc de linga granite casa cavalerismului acolo sunt romani ce au avut nesansa de a fi despartiti de tara ,dar granitele nu pot fi facute in suflet .
Caramizile nu incep cu noi,Emile spune de alti patrioti Dinu şi Sevasta Vintilă,cu muzeul lor, caramizile le intilnim peste tot, sa le reasezma asa cum Regina Maria a asezat si reasezat o caramida importanta cu Regele,sotul ei,orice context istoric trebuie luat cu partea care lumineaza,toti suntem trecatori prin lumina tarii.
Vorbeau românește la Albena în 1988. Cumpărasem cîteva discuri iar vînzătoarea m-a întrebat cu cît le vînd în România.
Bulgarii sînt români bulgarizași nu demult.
Ghica într-o scrisoare trimisă lui Bălcescu, 1848?, spune că a vorbit românește pînă la Săruna (Salonic).
Nu a fost nici o dinastie vlaho-bulgară, a fost doar o dinastie valhă, românească. Bulgarii mongoloizi au fost omorîți și alungați de Vasile Bulgaroctonul. Bulgar, Bulgaria sînt doar niște denumiri nefericite dar nu nevinovate.
Altă poveste. Cineva din București cu ceva bunică și alte neamuri în Bulgaria ce a băgat de seamă, cînd mergea în vizită, anii 1970-1980, că aceștia ascultau muzică populară românească. „De ce ascultați țațo…am uitat numele și pe cine a întrebat…muzică românească?”. „Merge mai bine la suflet” a fost răspunsul.
Filmul „Maria, regina României” va fi luniseara, la tvr1.
Multumesc dl Nistorescu, sigur mergem prin Balcic in curind..