Și minerii de la Uraniu sunt supărați. Compania s-ar putea închide

Singurul producător de uraniu din țară, Compania Națională a Uraniului, societate de stat, ar putea fi închisă în acest an din cauză că nu are bani să returneze împrumutul ilegal de 178 milioane de lei luat începând cu 2016. Și ca decesul să fie și mai greu, plățile salariale întârzie. Astfel, aproximativ 160 de mineri de la exploatările de uraniu de la Crucea şi Botuşana, din judeţul Suceava, s-au blocat în subteran, nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile de două luni şi că nu li s-a livrat nici suplimentul alimentar la care aveau dreptul, în valoare de 30 de lei pe zi.. Prefectul judeţului Suceava, Iulian Cimpoeşu, a declarat, pentru News.ro, că în cursul zilei de joi vor avea loc negocieri la Bucureşti între sindicate şi reprezentanţii Companiei Naţionale a Uraniului şi că speră în rezolvarea situaţiei. Protestul spontan al minerilor a început miercuri dimineaţă, iar după-amiază aproximativ 160 de mineri au decis să se blocheze în interiorul minelor. „Ştiu că sunt negocieri la Bucureşti şi sper ca situaţia să se rezolve chiar azi (joi – n.r.). Totul ţine şi de Ministerul Energiei, care are în subordine Compania Naţională a Uraniului. Eu sper că vom primi veşti bune, iar minerii să înceteze în scurt timp protestul”, a spus prefectul de Suceava, Iulian Cimpoeşu.

CNU, aflată în proprietatea Ministerului Energiei, va fi închisă în perioada următoare, conform unui proiect de act normativ. Compania extrage minereu brut de uraniu din zăcământul de la Crucea-Botușana și procesează concentrat de uraniu la uzina de la Feldioara, singurul client fiind compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei atomoelectrica de Cernavodă. Costurile totale de închidere, cu tot cu măsuri de protecţie socială pentru mineri, sunt estimate la peste 246 de milioane de lei, la care se vor adăuga cheltuieli anuale de conservare şi monitorizare post-închidere. Mina de la Crucea are aproximativ 300 de salariaţi.

Statul român a acordat CNU un împrumut de salvare pe șase luni în valoare de 62 milioane de lei, plus trei granturi nerambursabile în valoare totală de aproape 118 milioane de lei. Împrumutul de salvare s-a transformat ulterior într-un ajutor de restructurare. Autoritățile de la București au notificat executivul european un plan de restructurare a CNU, care includea și un ajutor de 441 milioane de lei. Bruxelles-ul a respins acest plan și a spus că ajutorul este ilegal.

Chinul CNU durează de dinainte de decizia Bruxelles-ului. Compania Națională a Uraniului, singurul producător intern de uraniu, a vândut ani de zile materie primă subcost către Nuclearelectrica, iar în 2015 a rămas și fără unicul său client. Minele s-au închis iar muncitorii deseori au protestat în stradă. S-a vorbit la un moment dat că o parte din activele CNU să fie preluate de către Nuclearelectrica.

Un raport al Corpului de control al primului ministru arată prăbușirea pas cu pas a CNU. Referindu-se la valorificarea unor cantități de octoxid de uraniu din stocul de rezervă de stat de către CNU, documentul arată că actele normative aprobate în perioada 2004–2009, precum și Memorandumurile aprobate în anul 2013, respectiv în anul 2014, nu au cuprins măsuri speciale pentru protejarea interesului național strategic în relația cu Nuclearelectrica (SNN), având în vedere faptul că, în baza acestora, valorificarea pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu trebuia să fie realizată la un preț negociat între cei doi operatori economici (SNN și CNU). În perioada 2011 – 2015, CNU a vândut către SNN pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu la prețuri unitare care au fost calculate utilizând în mod eronat, un nivel al obligației datorată la bugetul de stat și fără a calcula contribuția de 2% din valoarea substanțelor periculoase pentru mediu, introduse pe piața națională pentru contravaloarea concentratelor tehnice de uraniu și astfel, a virat către bugetul de stat sume mult mai mici decât cuantumul real, respectiv nu a plătit sumele cuvenite Fondului pentru Mediu.

Ulterior datei de 18.10.2012, când Curtea de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a respins cererea de suspendare a deciziei Curții de Conturi a României ca neîntemeiată, și astfel aceasta a devenit executorie, CNU a încheiat trei contracte de furnizare a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, derulate până în anul 2016, cu SNN, fără a respecta modalitatea de calcul a obligației bugetare aferente contravalorii concentratelor tehnice de uraniu, prevăzută de dispozițiile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1009/2009 privind rafinarea stocului de uraniu în concentrate constituit în perioada 1993-2008 („HG nr. 1009/2009”), respectiv fără a plăti contribuția de 2% către Administrația Fondului pentru Mediu.

Începând cu anul 2008, SNN are doi furnizori de pulbere sinterizabilă de uraniu calificați. Începând cu data pronunțării Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, definitivă, (13.11.2015) CNU nu a mai vândut pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu către SNN sub costurile de producție și fără a introduce în prețul de vânzare cuantumul real al obligației datorată bugetului de stat calculată conform dispozițiilor art. 4 din HG nr. 1009/2009, respectiv conform măsurii dispuse prin Decizia Curții de Conturi a României, din anul 2012, fapt ce a condus la rezilierea unilaterală a contractului de furnizare aflat în derulare la acea dată de către SNN SA.

În perioada 19.12.2012 – 17.05.2013, reprezentanții CNU SA nu au solicitat majorarea prețului de furnizare a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, astfel CNU a obținut venituri mai mici cu 6.777.041,83 lei. Prețul pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu a fost stabilit fără a avea la bază o analiză de cost la producător, așa cum s-a aprobat în cadrul Memorandumului nr. 20/4289/I.M./31.03.2014.

În perioada 2014 – 2015, în care au fost încheiate și derulate contractele de furnizare, CNU a acumulat datorii către bugetul de stat în sumă totală de 155.187.612 lei.

Deciziile Consiliului de administrație al SNN, prin care s-a aprobat încheierea contractelor de furnizare cu o altă societate, au fost adoptate fără a fi luată în considerare Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020, aprobată prin HG nr. 1069/2007, potrivit căreia activitatea de exploatare şi preparare a minereurilor de uraniu şi de rafinare a concentratelor tehnice este de interes strategic, precum și măsurile din Memorandumurile nr. 20/20186/I.M/11.12.2013 și nr. 20/4289/I.M./ 31.03.2014, în baza cărora s-a stabilit achiziționarea de către SNN a pulberii de concentrat de uraniu de la CNU, până la finalizarea procesului de
reorganizare a sectorului de exploatare, prelucrare a minereului de uraniu și producerea combustibilului nuclear.

În perioada 2013 – 2014, în timp ce SNN a realizat un profit mai mare, CNU a acumulat datorii la bugetul de stat. Transmiterea de SNN către ANRE a unor costuri cu combustibilul mai mari decât cele realizate, a avut drept consecință stabilirea unui preț reglementat mai mare pentru utilizatorii casnici și, astfel, societatea a realizat un profit suplimentar în comparație cu profitul avut în vedere de ANRE la emiterea deciziilor de aprobare a prețurilor reglementate pentru anul 2013.

Referindu-se la măsurile aprobate prin încheierea unor Memorandumuri, documentul amintit arată că până în anul 2018, Departamentul pentru Energie/Ministerul Energiei nu a promovat un act normativ, cu putere de lege prin care activitatea desfășurată de către CNU să fie calificată ca fiind de interes strategic, pentru protejarea acestui interes național, ce ar fi necesitat, ca atare, măsuri speciale de siguranță și nici nu a analizat formula de calcul a prețului pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, așa
cum s-a prevăzut în cadrul unui Memorandum din anul 2013.

La elaborarea măsurii din Memorandum, prin care a fost stabilit ca prețul de vânzare a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu să fie corelat cu prețurile practicate pe piața internațională de profil, nu au fost avute în vedere modalitatea de calcul a obligației datorate bugetului de stat și contribuția de 2% la bugetul Fondului pentru Mediu. La elaborarea aceluiași Memorandum, Departamentul pentru Energie nu a ținut cont de costurile reale de conversie a octoxidului de uraniu la pulberea sinterizabilă
de dioxid de uraniu, reprezentând cheltuielile de rafinare – concentrare, respectiv de 20 dolari/kg, stabilind în mod eronat, un tarif de procesare în cuantum de 5 euro/kg.

Întrucât CNU se afla în imposibilitatea continuării activităţii și, având în vedere faptul că entitatea reprezintă o componentă strategică a ciclului combustibilului nuclear, cu contribuții în menţinerea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional, în data
de 11.10.2016, în baza prevederilor OUG nr. 65/2016, cu modificările și completările ulterioare, pentru CNU a fost acordat de la bugetul de stat, prin bugetul ME, un ajutor pentru salvare, sub formă de împrumut, în valoare totală de 62.000.000 lei, pe o perioadă de 6 luni, în scopul acoperirii cheltuielilor curente minime de susţinere a activităţilor companiei pentru această perioadă şi pentru a acorda timpul necesar pentru elaborarea şi lansarea unui plan de restructurare a activităţii economice şi financiare.

Până la data raportului de control, CNU nu a rambursat împrumutul şi dobânzile aferente și, în data de 12.06.2017, a notificat Comisiei Europene un Plan de restructurare, document aflat în evaluarea acesteia din urmă.

Comisia Europeană a deschis o investigație formală privind ajutorul individual de salvare acordat CNU în anul 2016, în baza căreia a solicitat Statului Român, ca în termen de o lună de la data primirii solicitării, să prezinte observațiile și să ofere toate informațiile necesare care pot contribui la evaluarea ajutorului de restructurare.

Ministerul Energiei a acționat pentru identificarea unei soluții adecvate de restructurare care să fie autorizată de către Comisia Europeană, respectiv efectuarea unor demersuri pentru pregătirea unui Plan de restructurare revizuit, structurat pe două componente de bază, respectiv închiderea controlată a Minei Crucea-Botușana, cu exploatarea zăcământului uranifer până la epuizare, în baza unui Plan de închidere, cu fonduri asigurate de la bugetul de stat și continuarea activității Uzinei de procesare/rafinare de la Feldioara în vederea menținerii CNU ca furnizor calificat de dioxid de uraniu pentru SNN.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate, au fost constatate și alte aspecte care ar putea întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni, motiv pentru care actul de control a fost înaintat unității de parchet competentă, astfel că datele și informațiile care vizează constatarea săvârșirii unor posibile fapte de natură penală nu pot fi comunicate, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor, în conformitate cu prevederile 12 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.