Legea salarizării din sectorul public revine în centrul disputei politice, după ce PSD a impus o serie de condiții pentru adoptarea proiectului. Reprezentanții partidului sunt criticați de Siegfried Mureșan pentru faptul că au avut responsabilitatea Ministerului Muncii timp de aproape patru ani și jumătate, perioadă în care reforma asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență nu a fost finalizată.

Ce este prezentat în cronologia lui Siegfried Mureșan

Potrivit cronologiei prezentate de reprezentanții actualei guvernări, reforma salarizării era inclusă în PNRR încă din octombrie 2021, când Consiliul Uniunii Europene a aprobat planul României. Ministerul Muncii avea responsabilitatea pentru realizarea acestei reforme.

În perioada noiembrie 2021 – iulie 2023, ministerul a fost condus de social-democratul Marius Budăi. La 30 iunie 2023 a expirat termenul inițial prevăzut în PNRR pentru intrarea în vigoare a noului cadru privind salarizarea. Legea nu fusese însă adoptată, iar jalonul a rămas neîndeplinit. Ulterior, acesta a fost renegociat și reformulat în cadrul modificărilor aduse PNRR.

PSD a păstrat conducerea Ministerului Muncii și în perioada iulie 2023 – iunie 2025, prin Simona Bucura-Oprescu. Proiectul noii Legi a salarizării nu a fost însă finalizat nici în timpul mandatului acesteia. Din iunie 2025 până în aprilie 2026, Ministerul Muncii a fost condus de Petre-Florin Manole, tot din partea PSD. Nici în această perioadă reforma nu a fost dusă la capăt.

Ce spune actualul guvern interimar

Guvernul condus de Ilie Bolojan și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susțin că au accelerat procesul și au pus pe masa negocierilor un proiect al Legii salarizării. Noua variantă urmărește, potrivit acestora, eliminarea unor inechități din sectorul public și o mai bună corelare a veniturilor cu responsabilitățile și performanța angajaților.

Miza financiară este una importantă. Adoptarea reformei este legată de îndeplinirea unui jalon din PNRR care condiționează accesarea unor fonduri europene în valoare de aproximativ 770 de milioane de euro. Reprezentanții Guvernului cer astfel PSD să susțină proiectul și să trateze reforma salarizării ca pe o măsură necesară pentru administrația publică și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin PNRR.

Legea salarizării

Disputa politică se anunță însă una dificilă, în condițiile în care Legea salarizării afectează direct sute de mii de angajați din sectorul public, iar orice modificare poate genera reacții din partea sindicatelor și a categoriilor profesionale vizate.

În paralel, presiunea pentru finalizarea reformei este amplificată de miza fondurilor europene. Pentru România, adoptarea unei soluții privind salarizarea nu mai reprezintă doar o promisiune politică, ci și o condiție importantă pentru accesarea banilor europeni prevăzuți în cadrul PNRR.

Ieșire publică a unui greu PSD care stă de obicei în umbră: Nu e vorba de mersul cu trotineta fără bilet! E vorba de a fi blatist guvernamental