' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
O alternativă europeană la sistemele americane Patriot
În prezent, apărarea antiaeriană a Ucrainei depinde în mod critic de bateriile Patriot fabricate în Statele Unite. Acestea reprezintă singura armă din arsenalul Kievului capabilă să intercepteze în mod constant rachetele balistice rusești, care ating viteze de câteva ori mai mari decât cea a sunetului. Cu toate acestea, aprovizionarea a fost grav afectată de instabilitatea politică internațională, de stocurile limitate la nivel global și de ciclurile de producție extrem de lungi. Nevoia unei soluții europene a devenit urgentă, în special în contextul în care Rusia și-a intensificat atacurile balistice recente asupra Kievului și a portului strategic Odesa, conform Reuters.
Pentru a depăși aceste provocări logistice și de producție, coaliția antibalistică a fost lansată oficial recent, în cadrul unui summit la Paris. Din acest efort comun fac parte zece țări: Danemarca, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Norvegia, Spania, Suedia, Marea Britanie și Ucraina. Potrivit datelor oficiale citate de Reuters, România nu se numără printre statele care s-au alăturat în această etapă a proiectului.
Arhitectură deschisă și componente interschimbabile
Ceea ce face ca proiectul „Freyja” să fie distinct pe piața armamentului este abordarea sa tehnică. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comparat viitorul sistem cu un set de asamblare modular, datorită conceptului său bazat pe componente furnizate de diverși lideri ai industriei de apărare. Davyd Aloian, secretar adjunct al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a explicat că sistemul va avea o arhitectură total deschisă. Astfel, fiecare țară participantă va putea integra echipamentele preferate, cum ar fi un radar danez Weibel sau un sistem electronic suedez Saab, fără a compromite funcționalitatea de ansamblu.
Contribuția de bază a Ucrainei la acest proiect va consta în furnizarea unei rampe de lansare și a unei rachete interceptoare. Partenerii occidentali sunt așteptați să completeze arhitectura contribuind cu tehnologie de ultimă generație, incluzând radare moderne, senzori avansați și expertiză în domeniul ghidării rachetelor și al sistemelor electronice de control.
Parteneriate industriale și un apel la reducerea birocrației
Aproximativ o duzină de producători importanți din domeniul apărării s-au alăturat deja efortului comun. Printre companiile europene implicate direct se numără Eurosam (compania care produce sistemul de interceptare SAMP-T), Leonardo, Thales și Saab. Din partea Ucrainei, partenerul industrial principal este producătorul de rachete și drone Fire Point, cunoscut pentru dezvoltarea rachetei de croazieră „Flamingo”. Recent, acesta a anunțat un acord strategic cu producătorul german Hensoldt pentru integrarea radarelor necesare în cadrul proiectului.
Pentru a asigura o finanțare stabilă și a accelera implementarea, oficialii de la Kiev iau în calcul înființarea unui fond special dedicat canalizării resurselor financiare. Mai mult, implicarea directă a marilor companii alături de guverne este văzută ca o soluție pragmatică pentru reducerea birocrației, dorința exprimată de oficialii ucraineni fiind ca această coaliție să rămână un demers eminamente practic, pus rapid în slujba apărării, mai degrabă decât un instrument de discurs politic.
Amintim că Ucraina va dezvolta sisteme de drone împreună cu România, termenul limită asumat de Președintele României, Nicușor Dan, la BSDA în luna mai, fiind finalul lunii august a acestui an.
