Tribunalul Hunedoara a decis să anunţe joi, 7 ianuarie, sentinţa privind intrarea în insolvenţă a colosului industrial Complexul Energetic Hunedoara şi numirea administratorului judiciar din perioada restructurării. Conform profit.ro, instanţa a conexat solicitarea de intrare voluntară în insolvenţă depusă de către CEH pe 29 decembrie 2015 la dosarul în care 18 creditori ce deţin creanţe asupra companiei de stat ceruseră deja, la rândul lor, insolvenţa acesteia. În acelaşi timp, Ministerul Energiei intenţionează să numească administrator judiciar compania Euro Insol, condusă de Remus Borza, cea care se ocupă şi de insolvenţa Hidroelectrica. „Ministerul mi-a propus să preiau (conducerea – n.r.) Complexul Hunedoara, eu am acceptat, de mâine (azi n.red) descălecăm la Hunedoara. Dar doar dacă şi judecătorul sindic este de aceeaşi părere. Din câte am înţeles, există niste presiuni la nivel local ca insolvenţa să fie administrată de firme de prin zonă, ale unor băieţi deştepţi”, a declarat Borza pentru Economica.net.
Consiliul de Administraţie al CEH a hotărât intrarea în insolvenţă a companiei la sfârşitul anului trecut, ca singura soluţie pentru evitarea falimentului. Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a declarat cu prilejul unei vizite efectuate la companie, că CEH are datorii de 1,2 miliarde de lei şi popriri pe toate conturile, ceea ce creează o presiune imediată asupra capacităţii de plată. În opinia oficialului Guvernului, printre cauzele care au contribuit la situaţia financiară dificilă în care a ajuns CEH se află politizarea, corupţia şi risipa, iar acestea trebuie „curmate fără drept de apel”.
Complexul Energetic Hunedoara este un colos cu picioare de lut, o companie înfiinţată prin comasarea a patru mine de huilă considerate viabile, Lonea, Lupeni, Vulcan şi Livezeni, şi două centrale electrice care ard huilă, Paroşeni şi Mintia Deva. Scopul înfiinţării societăţii a fost acela de a se renunţa la gaura neagră numită Compania Naţională a Huilei, cel mai mare restanţier la statul român, însă în doar doi ani de funcţionare, CEH a ajuns să devină ea însăşi o mare datornică la bugetele statului. CEH inregistra la finele lunii martie 2015 datorii de 942,2 milioane lei, din care datorii restante în suma de 432,8 milioane lei. La sfârşitul anului 2014, CEH raporta pierderi de 356 milioane lei.
CEH produce curentul cu cheltuieli uriaşe, cele mai mari din ţară, iar cărbunele din Valea Jiului nu poate fi transportat mai mult de 100 de km din raţiuni economice. Singurele centrale unde poate fi ars sunt tocmai cele două deţinute de CEH: Mintia şi Paroşeni.
Statul român a iniţiat acordarea unui ajutor de salvare, în valoare de 167 de milioane de lei, sprijin care are girul Comisiei Europeane dar cu condiţia ca societatea să returneze un alt ajutor de stat, primit ilegal de companie, prin contracte directe cu Hidroelectrica. Totodată, Bruxelles-ul a impus drept condiţie pentru acordarea ajutorului separarea părţii termo de minele de huilă şi realizarea unui plan de restructurare, care trebuia prezentat în şase luni. Finanţele nu au eliberat ajutorul până când nu se returnează recuperarea celui legat de contractele cu Hidroelectrica. În acest caz, CEH s-a împrumutat de la Trezoreria statului. Într-un final, compania a primit o singură tranşă, de 98 milioane de lei. Târziu, pentru că nu a reuşit să cumpere la timp cota obligatorie de certficate de carbon, pentru că este poluator, şi din această cauză s-a ales cu o amendă de 538 de milioane de lei, de la Ministerul Mediului. Asta înseamnă o sumă de trei ori mai mare decât ajutorul solicitat.
Mai mult decât atât, până la finele acestui an, România este obligată să prezinte Comisiei Europene un plan de restructurare a CEH, document încă nefinalizat. Planul de restructurare, pe care trebuie să-l elaboreze ISPE, companie care face parte din grupul Romelectro, este o necesar ca urmare a accesării ajutorului de 167 milioane de lei. Dacă în termen de şase luni de la momentul acordării împrumutului de stat, societatea nu prezintă un plan de restructurare sau dovada restituirii ajutorului de stat individual pentru salvare, aceasta este obligata să prezinte un plan de lichidare voluntară.
Ministerul Energiei estimează pentru 2015 pierderi de 404 milioane de lei la Complexul Energetic Hunedoara, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2015
Remus Borza este administrator judiciar la cel mai mare producător de energie din România – Hidroelectrica. Acesta a preluat conducerea companiei deţinută de statul român în 2012. În vara acestui an, Hidroelectrica ar trebui să iasă din insolvenţă.
Remus Borza este condamnat penal la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, el fiind găsit vinovat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de conflict de interese. Borza a direcţionat către societatea sa de avocatură contracte de asistenţă juridică, plătite de Hidroelectrica.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.