Consiliul Concurenţei a efectuat recent inspecţii inopinate la sediile a 25 de bănci, Instituţii Financiare Nonbancare (IFN), societăţi de leasing, asociaţii profesionale şi patronale din domeniul serviciilor financiare, fiind una dintre cele mai ample acţiuni ale instituţiei. Am aflat cu această ocazie că autoritatea de concurenţă derulează în prezent investigații pe piaţa serviciilor de leasing operaţional, dar şi pe piaţa de leasing financiar și creditului de consum din România.
Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti și au fost declanșate pentru obținerea informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale care sunt analizate în cadrul investigației. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, ne explică, în interviul pe care ni l-a acordat, care este situația actuală a IFN-urilor și care sunt demersurile pentru prevenirea abuzurilor din partea unor astfel de instituții.
Cotidianul: Care au fost motivele pentru care s-au declanșat inspecțiile inopinate la sediile unor Instituţii Financiare Nonbancare (IFN)?
Bogdan Chirițoiu: Două au fost motivele. Avem o investigație, o analiză de piață care se desfășoară deja de un an, în care am strâns o serie de date privind sectorul financiar-bancar din România. Și bineînțeles că ne interesează să vedem de ce dobânzile și comisioanele sunt mai mari la noi decât în alte țări și, pe acest fond, am avut în cursul lunii august o cerere de clemență. Există și o companie care a venit, o companie prezentă în sectorul acesta, și ne-a pus la dispoziție o serie de dovezi privind schimbul de informații între companii financiar-bancare. În schimbul acestei cooperări, dacă vom aplica sancțiuni, compania va fi exceptată de la plata acestor sancțiuni, deci va primi imunitate la amendă și noi ne vom baza pe aceste dovezi furnizate de companie pentru a putea proba cazul.
Care sunt, în acest moment, după părerea dumneavoastră, principalele vulnerabilități ale IFN-urilor și cum ar trebui modificată legislația?
Dacă ne referim, prin termenul IFN-uri, numai la acelea care acordă împrumuturi pe termen scurt cu dobânzi mari, aici știu că există o discuție la nivelul Parlamentului pentru a introduce anumite restricții. Și este foarte posibil ca aceste intenții să fie justificate, deoarece clienții acestor IFN-uri sunt persoane mai vulnerabile, sunt persoane cu un grad de educație mai scăzut, care pot să nu înțeleagă întotdeauna foarte bine condițiile contractuale, și atunci e normal să existe o protecție pentru aceste persoane. BNR a intervenit la rândul său și a introdus anumite limitări ale dobânzilor pe termen foarte scurt la IFN-uri. Cred că sunt intervenții care merg în direcția bună. În același timp, știți, nu trebuie nici să omorâm acest sector pentru că oferă servicii pentru persoanele care, altfel, nu pot accesa cu ușurință credite bancare și trebuie să avem grijă ca reglementarea să nu fie excesivă. Deci să protejăm oamenii fără ca reglementarea să fie atât de excesivă, repet termenul, încât să eliminăm accesul la credite al unor oameni care nu au servicii bancare.
Dar există IFN-uri cu o dobândă colosală. Despre o astfel de instituție s-a scris recent că îi taxează pe împrumutați cu o dobândă anuală efectivă (DAE) de 62.290%. La IFN-uri apelează de regulă oameni săraci și foarte săraci, mai mult de jumătate din cei care contractează împrumuturi de la IFN au venituri de sub 1.000 lei lunar (53%), iar 24% au între 1.000 şi 1.500 lei. Ce este totuși de făcut pentru protejarea mai bună a acestor clienți?
Dincolo de informare, de campanii de informare, trebuie să existe delimitări privind dobânzile pe care le pot practica sau clauzele contractuale pe care le pot introduce, în special în ceea ce privește dobânzile penalizatoare. Cred că asta trebuie făcut. Extrema cealaltă ar fi însă, nu știu, să introducem niște reglementări care să trateze IFN-urile exact ca pe bănci, în care se aplică acea regulă – dacă vorbim despre un împrumut pe o lună, două, trei, o sumă mică –, aceleași criterii ca atunci când iau un credit bancar pe ani de zile. Asta cred că ar fi excesiv și ar risca, repet, să blocheze accesul la credite pentru oameni care nu au alternative până la urmă, care de regulă în acte nu sunt bancabili, nu pot să meargă la o bancă și să-și ia credite. Trebuie să fim proporționali.
Dar, într-un fel, devin victimele speculatorilor și ei nici nu știu că trebuie să citească cu atenție și ce scrie cu litere mici, probabil nici cei de la IFN-uri nu au interesul să le dezvăluie toate detaliile contractuale…
Firmele care au un comportament etic, pentru că sunt unele firme care sunt destul de mari, chiar listate la bursă, deci care au o reputație pe care trebuie să și-o mențină, au experiență în a se conforma cadrului legal, cadrului de reglementare. Cred că genul ăsta de companii sunt utile și au ele însele interesul să se diferențieze de firme rapace care, din păcate, mai există în România.
Am văzut că IFN-urile solicită puține acte, de multe ori, doar cartea de identitate și justificarea veniturilor pe perioada creditării. Pentru IFN, de regulă, este irelevant dacă există antecedente financiare și dacă există sau nu restanțe. E normală această situație?
Este bine, într-un fel, că noi suntem prudenți în România și că sistemul nostru este mai reglementat decât în alte țări. Dar nici să facem un sistem care face mult prea dificil accesul la credite, nici asta nu este o treabă bună. Ne place, nu ne place, sunt o serie de oameni care nu au venituri foarte mari și care sunt fluctuante, nu trebuie să dovedească unei bănci o capacitate financiară. Genul ăsta de oameni nu au acces la produse de creditare. Pentru ei, IFN-ul poate fi o variantă bună. Dacă le închidem varianta asta, o facem prea greoaie, atunci ori nu au acces la credite, ori îi aruncăm într-o piață complet nereglementată, îi aruncăm în mâinile cămătarilor. Trebuie să fim cu măsură și proporționali în ceea ce facem.
Într-un fel, și imaginea unora dintre ei este de cămătari. Cine ar trebui să limiteze excesul acesta?
Ați văzut că se ocupă și BNR de subiect și faptul că există o preocupare la nivelul Parlamentului dovedește că sunt demersuri care merg în direcția corectă. Dacă ni va cere și punctul nostru de vedere, sigur că vom contribui și noi la dezbatere în Parlament sau în forul reglementator cu BNR.
Sunt mulți agenți economici care apelează la politica de clemență? Este cunoscută procedura?
Eu cred că este cunoscută de avocați, în special de cei care sfătuiesc companiile. Sunt cereri în fiecare an, avem câteva cereri de clemență, nu sunt foarte multe. Nu avem cereri de clemență ca la nivelul autorităților din Vestul Europei – Marea Britanie, Franța, Germania –, unde majoritatea cazurilor sunt generate de cereri de clemență, dar suntem mulțumiți că vedem că în fiecare an avem câteva.
Avertizorii de concurență se implică? Care este evoluția numărului de astfel de colaboratori și cât de mult vă bazați pe ei?
Noi, tocmai pentru că am văzut că prinde mai greu în România decât în Vestul Europei cererea de clemență, am introdus acest nou instrument, iar noi suntem înaintea Vestului, dacă vreți. Ideea de clemență o luăm noi, țările din Est, o preluăm din sisteme din Vestul Europei. Partea cu avertizorii de concurență mai degrabă o preiau cei din Vest de la noi. Comisia Europeană abia acum a ieșit cu un sistem de acest fel. L-am văzut tocmai ca pe o completare a cererilor de clemență. Sistemul este în funcțiune de doi ani: deci oricine vrea să ne transmită o sesizare anonimă poate să facă acest lucru. Niciodată nu vom ști persoana, dacă așa dorește avertizorul, să-și păstreze secretă identitatea, şi așa vor fi asigurați cei care ne sesizează. În fiecare an sunt destul de multe sesizări primite, sigur, nu toate se confirmă, nu toate prezintă suficiente informații, ca să putem declanșa o investigație. Ce ne trebuie nouă? Ne trebuie fapte concrete, preferabil înregistrări, o fotografie a unui document sau niște detalii concrete privind schimbul de mesaje între companii concurente. Genul ăsta de informații ne-ar fi utile, dar, în orice caz, investigația lansată anul trecut împotriva agenților de turism a pornit de la un avertizor de concurență. O altă investigație începută recent, în septembrie, privind companii care comercializează echipamente agricole, tractoare etc., este iarăși pornită de la un avertizor de concurență.
Câte anchete s-au pornit în urma unor astfel de sesizări și câte s-au și finalizat?
Finalizate nu avem încă. Prima investigație determinată de avertizorii de concurență a fost aceea cu agențiile de turism și se va finaliza în lunile următoare.
De la 1 octombrie anul acesta, BNR a „plafonat“ DAE la creditele acordate de IFN-uri la 32,5% la împrumuturile de peste 90 de zile, în condiţiile în care IFN-urile aveau dobânzi chiar şi de 2.000%. De pildă, pentru fiecare 100 lei împrumutaţi la o dobândă anuală efectivă mai mare decât cea stabilită de BNR, societăţile nefinanciare vor fi obligate să asigure un capital suplimentar de 67 lei.
D-na Simona Popescu interviul D-vstra demonstreaza inca odata ca institutiile statului prin oameni corupti asezati la virf colaboreaza cu toti acesti banditi internationali fara frontiere care se numesc didactic IFN.
Pai cum e posibil ca o institutie sa accepte jaful oamenilor sarmani acceptind practicarea de dobinzi de camatari de Ferentari (62%)? Diferenta este ca IFN-urile nu le iau gitul rau-platnicilor ci ii aduc in pragul sinuciderii! Asta da UMANITATE! D-l Chiritoiu trebuie destituit!
nu e 62 % este 6200%, deci de 100 ori mai mare decat 62%, în cazul în care nu plăteşti. 62% este dacă plăteşti la termen toate ratele.
Pe data de 10 octombrie 2017 am acceptat o oferta de refinanțare de la icredit.Fara a fi anunțată de noile lor reguli, m-am trezit că în loc de 192 Ron plătesc 385ron rată lunară,din cauza unei clauze penale !!!, despre care nu am fost pusă la curent la încheierea contractului.
..Baaa’ ~ Da am fratioare nevoie urgent de acesti bani..Si nu mii da nimenea !..Seriooosss__?..Esti chiar sigur ca ai nevoie ??__Dar 0_banca-bancomat sau 1 cazinou + casa de marcat cu toate incasarile de peste zi nu te de duce creierul si mintea sa o spargi~~??…Pai Nu !_Caci nu sunt hot de profesie si nici macar amator_( Gainar de duzina~~_)_!_….Insa cei la care te duci sa imprumuti sunt de fapt niste HOTI_Profesionisti_de Meserie_dar_LEGALI si aparati de legi in parlament si prin tribunalele_LOR~!~….Pai si unde sa ma duc sau de la cine sa cer ??….Nu stiu ! Improviezi sau te Informezi mai in detaliu inainte sau vezi niste filme de profil dar cu un scenariu si o regie asa cum scrie la manual iar apoi de te gandesti cum sa procedezi.._..Sau mergi pe calea cea mai sigura si fara de riscuri, adica stringi leu cu leu daca posibil si cu putinta, insa dureaza ceva e adevarat..~…Sau daca nu e posibil atunci nu iti ramine altceva decit sa Tepuiesti sau sa Fraieresti vreun amic sau ruda proasta si credibila, chiar daca stii ca te poate blastama pt. fapta ta cea reprobabila, precum d-na Rarinca cu celebra Livia Stanciu, asta ca un exemplu edificator si de baza !!..Dar nu te complici ca banca sau IFN-ul_!!……..Deeeci !..Ce ziceti dragii mei Romani iubitori de Banci si IFN~’eu’_??_…O puneti si VOI, macar odata_K-lumea~~>’?'<~~……~..
de ce nu cumperi in rate, cu ipotecă sau cu cardul? IFN nu dă pentru case. probabil fiindcă cumperi ceva de băut , o rablă de la piaţă sau vrei să dai ţeapă la bancă ( că ai văzut că ăia mari dau. dar ei iau miliarde si au ce să dea la funcţionari şi complici)
Cînd va fi scos eroul lui Johanis , din actul de ruinare a patrimoniului Romăniei … ? Odată cu plecarea definitivă a acestuia la Sibiu … ?
Considerați că și în domeniile retailului și serviciilor ,Consiliul Concurenței aplică în mod corespunzător politicile în domeniul practicilor anticoncurențiale reglementate la nivel național și cele din Tratatul de aderare la UE și directivele UE în domeniul practicilor anticoncurențiale ?
Pentru camatarie fratii Camataru au luat pedepse grele etc.
Unele din IFNuri iau dobanzi spoliatoare de 400 % adica practica o camatarie”legala”datorita BNR !
Multe diin IFNuri sunt pe lanag o banca propriu zisa-BCR,Banc Post etc.,adica mana in mana cu aceste banci si desigur cu cappi di tutti cappi Isarescu ,astfel incat nu exista nici-i speranta sa faca Isarescu ceva, el fiind autorul actelor normative c epermit camata criminala si a retelei dintre IFN ,BNR si banci !
Au murit Sadam Hussein, Gadhafi,Osama Bin Laden,au cazut guverne si s-au urcat guverne, s-au produs fenomene si parafenomene sociale,politice si d eorice natura, dar supranaturalul isarescu, impreuna cu bancile ,IFNurile continua sa distruga oamenii mai ales simpli si nevoiasi care au nesansa sa cad ain mainile zarafilor, camatarilor legai instituiti de duhul rau, cinic si pervers Isarescu, acest sef al zarafilor ,vamesilor corupti si mentinuti ca o hoarda lacoma si nesatula de Isarescu !
Este clar ca „legea”privind IFNurile si posibilitatea lor de a aplica dobanzi mosntruoase este in afara legii si neconstitutionala, dar absolu NIMENI NU O ATACA!
Se pare ca domnii Piperea si Catalin Zamfir pregatesc un proiect de reglementare impotriva acestor aberatii preznete ce lasa oamenii fara case, intrprinde executari silite ,popriri pe pensii, dar deja naparcile camataresti au inceput cu amenintarile si posibil blocajel !
Acesta este tartorul Isarescu, imortalul sef al camatarilor bancari si IFNuri .Ele se alimenteaza ca parazitii din dobanzi,debitul propriu zis creste neincetat pana la achitare inc az de imposibilitate de plata a ratelor.
Isarescu Mugur trebuie sa-siu dea demisia si sa raspunda de toate infractiunile,de dobnazile si Roborul pe care le permite si cu care intretine toata reteaua din templul vitelului gras la care aduce ofrandele si sacrificiile poporului roman, nesatul Sarasaila ce a pus jugul pe romani cu ceata sa necurata!
Deci, cum considerați că respectă distribuirea în teritoriu a retailului și a serviciilor reglementările din domeniul practicilor anticoncureniale, de exemplu ,referitor la cotele de piață deținute de către „diversele companii” ?