Eduard Ovidiu Ohanesian adresează o solicitare procurorului general, Augustin Lazăr, prin care îi cere redeschiderea dosarelor privind răpirea din Irak și instrumentarea lor justă.
Este vorba despre redeschiderea cercetărilor în dosarele nr. 578/D/P/2014 și 628/D/P/2005 (dosar referitor la traficul internațional cu armament săvârșit de grupul infracțional Bout-Hayssam-Munaf și alții, disjuns din dosarul inițial al răpirii 540/D/P/2005 în data 04 iulie 2005) și aducerea probelor în aceste dosare, despre care jurnalistul spune că majoritatea sunt informații clasificate abuziv.
Sesizarea lui Ohanesian
„Având în vedere că potrivit recentei OUG nr.78/2016, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ( DIICOT ) funcţionează ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) și este condusă de procurorul general al PICCJ, în considerarea acestei prerogative, dar și a faptului că adevărul despre răpirea jurnaliștilor în Irak din 2005 este încă secretizat, iar infracțiunile de constituire de grup terorist, răpire, terorism internațional și trafic internațional cu armament de care se fac vinovați autorii cunoscuți Omar Hayssam și Mohammed Munaf și alte persoane nu au fost cercetate, având în vedere tortura și tratamentele neomenoase la care am fost supus în perioada detenției ca ostatic în Irak, ca și probele existente în prezent în mai multe dosare sau care, deși există, nu au fost aduse la dosar, trebuind cercetate nu doar ca fapte de terorism ci și ca infracțiuni contra umanității, vă solicit redeschiderea dosarelor privind răpirea din Irak și instrumentarea lor justă.
Vă solicit redeschiderea cercetărilor în dosarele nr. 578/D/P/2014 și 628/D/P/2005 (dosar referitor la traficul internațional cu armament săvârșit de grupul infracțional Bout-Hayssam-Munaf și alții, disjuns în secret din dosarul inițial al răpirii 540/D/P/2005 în data 04 iulie 2005) și aducerea probelor în aceste dosare, majoritatea fiind informații clasificate abuziv, și continuarea cercetărilor în mod just și pentru aflarea adevărului, stabilirea tuturor vinovaților, pedepsirea faptelor și dezdăunarea efectivă a victimelor infracțiunilor în care sunt implicate numeroase persoane de la vârful conducerii Statului Român si din cadrul instituțiilor sale fundamentale.
Cercetările au fost obstrucționate în primul rând prin declararea ca secrete a operațiunilor și documentelor referitoare la Răpirea din Irak, practic a întregii activități a celulei de criză interinstituționale constituite în România, cât și a activității instituțiilor judiciare.
Potrivit legii nr. 182/2002, privind informațiile clasificate, se interzice prin art.33 „clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea Justiţiei”.
De asemenea, potrivit art. 25 alin.5 din Legea nr. 182/2002, se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.
Era deci prerogativa instanței de judecată să constate că în câmpul de protecție instituit de prevederile speciale naționale ale art.25 alin.5 și art. 33 din Legea nr. 182/2002 privind informațiile clasificate, prevederile art.13 din Legea nr.544/2001, se impune declasificarea (desecretizarea) documentelor.
Mai mult, o suită de instituții, inclusiv judiciare, i-au favorizat pe făptuitori atât în timpul așa-zisei crize generate de răpire, dar mai ales cu câțiva ani înainte, favorizându-le teroriștilor sprijin logistic, financiar, politic și chiar diplomatic, contribuind astfel la susținerea terorismului și traficului internațional de armament.
Redeschiderea acestor dosare ( 578/D/P/2014, 628/D/P/2005 ) va putea preveni astfel un nou recurs extern și internaționalizarea unei probleme judiciare care trebuia rezolvată de autoritățile judiciare ale Statului Român.
Dreptul la un proces echitabil în cazul instrumentării cauzelor privind “răpirea jurnaliștilor în Irak’’ a fost și rămâne grav afectat. Orice termen rezonabil circumscris de asemenea art. 6 din Convenție a fost depășit, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o încălcare continuă a punerii în executare a hotărârilor definitive de condamnare a celor doi teroriști Mohammed Munaf si Omar Haysam și la dezdaunarea victimelor.
Reamintim că trebuie respectată Convenția Europeană a Drepturilor Omului, tratat internațional la care România a aderat și pe care l-a ratificat prin Legea nr. 30/1994. Totodată, potrivit art. 20 si 21 din Constituție, Convenția EDO este de directă și imediată aplicare și se aplică prioritar în față altor norme interne, întrucât reglementează materia drepturilor fundamentale ale omului.
Convenția EDO prin art.6, asigură protecția în spațiul european a dreptului la un proces echitabil prin legalitatea și transparența procedurilor, prin respectarea principiului egalității armelor, a echilibrului just între apărare și acuzare în materie penală etc.
Este de notorietate că față de violările numeroase și repetate ale dreptului la un proces echitabil, protejat în principal prin art.6 din Convenție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat numeroase hotărâri împotriva României.
Această sesizare penală este generată de conduita abuzivă a agenților Statului reliefată de încălcările repetate ale procedurilor și violării Convenției EDO, astfel cum este descris în cele ce urmează și cum oricare observator independent va putea constata nemijlocit prin verificări care se vor putea face în mod independent și imparțial.
Vă rugăm să observați că potrivit art. 31 din Legea română nr.590 din 22 decembrie 2003, privind Tratatele [Capitolul III, Secțiunea 1 – Aplicarea tratatelor] toate instituțiile publice, inclusiv puterea judiciară și toți agenții publici au obligația de a respecta tratatele internaționale:
(1) Obligațiile prevăzute de tratatele în vigoare se execută întocmai și cu bună-credință.
(2) Aplicarea și respectarea dispozițiilor tratatelor în vigoare reprezintă o obligație pentru toate autoritățile statului român, inclusiv autoritatea judecatorească, precum și pentru persoanele fizice și juridice române sau aflate pe teritoriul României.
(3) Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe, precum și alte ministere și autorități ale statului au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru aplicarea tratatelor în vigoare, precum și de a controla modul în care se realizează acestea.
(4) Dispozițiile tratatelor în vigoare nu pot fi modificate, completate sau scoase din vigoare prin acte normative interne ulterioare intrarii lor în vigoare.
(5) Prevederile legislative interne nu pot fi invocate pentru a justifica neexecutarea dispozițiilor unui tratat în vigoare […]
Instituțiile Statului Român, față de subsemnatul, au încălcat grav Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar acest fapt nu poate fi trecut cu vederea și nu poate rămâne fără consecințe.
Veți lua nota și de noile împrejurări ale deschiderii cercetărilor în dosarul nr. 640/P/2014 al Direcției Naționale Anticorupție, soldat cu trimiterea în judecată a dr. Yassin Mohammad pentru trafic de influență în legătură cu eliberarea lui Omar Hayssam, astfel că trebuie solicitată și atașată o copie a dosarului susmenționat, fiind în interesul cercetărilor din prezenta cauză, luând act de faptul că Parchetul a redeschis și un dosar în care se află o sesizare la o dată apropiată răpirii jurnaliștilor, cu privire la utilizarea și sustragerea unor fonduri publice mobilizate sau deturnate din bugetele instituțiilor Statului Român, în scopul negocierii cu teroriștii”.
Eduard Ovidiu Ohanesian
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.