Președintele SUA, Donald Trump, și liderii din Groenlanda și Danemarca au semnat marți un acord care permite o prezență militară americană mai mare în Groenlanda și ar putea soluționa confruntarea privind insula bogată în minerale și situată într-o poziție strategică, relatează Reuters.
Acordul, semnat în timpul vizitei lui Trump la Adunarea Generală a ONU de la New York, nu merge atât de departe încât să îndeplinească solicitarea lui Trump ca SUA să anexeze Groenlanda ca teritoriu american pentru a contracara prezența tot mai mare a Rusiei și Chinei în Arctica.
Dar acordul consfințește o prezență militară americană mai mare pe teritoriul înghețat, o opțiune care a apărut în timp ce liderii Groenlandei s-au pronunțat împotriva unei preluări complete de către SUA.
Textul acordului, publicat după eveniment, precizează că SUA pot instala în Groenlanda un sistem de apărare „Golden Dome” ca scut împotriva amenințărilor reprezentate de rachetele balistice. Cea mai scurtă rută dintre Europa și America de Nord trece prin insula arctică, unde se află cea mai nordică bază militară americană.
În discursul său adresat liderilor lumii reuniți la ONU, înainte de ceremonia de semnare, Trump a declarat că acordul oferă SUA „control permanent asupra securității și tuturor celorlalte necesități de pe acel teritoriu”.
„Niciun adversar al SUA nu va mai avea vreodată permisiunea de a stabili o prezență militară în Groenlanda sau de a face investiții sensibile acolo fără aprobarea noastră expresă, în scris”, a declarat Trump.
Trump a semnat acordul împreună cu premierul danez Mette Frederiksen și premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, în cadrul unei ceremonii trilaterale, după discursul lui Trump la ONU.
Frederiksen a descris acordul drept unul care poate „dura pentru totdeauna” și a declarat că acesta subliniază importanța alianței NATO și respectă dreptul Groenlandei la autodeterminare.
Acordul ar trebui să întărească NATO
Nielsen a subliniat importanța NATO în regiunea arctică. „Considerăm că este vital să menținem NATO puternică, inclusiv în Arctica, unde alianța are un rol esențial de jucat”, a declarat el.
La o conferință de presă după semnare, Nielsen a declarat că groenlandezii trebuie acum să treacă printr-un proces de restabilire a încrederii în relația cu SUA. Amenințările lui Trump de a prelua insula prin forță au tensionat relațiile atât cu Groenlanda, cât și cu Danemarca.
„Cred că criza s-a încheiat acum, dar nu cred că conflictul s-a încheiat, în sensul că acest acord ar putea fi foarte bine folosit, dacă americanii doresc, ca platformă pentru a impune noi concesii”, a declarat Mikkel Vedby Rasmussen, profesor de științe politice la Universitatea din Copenhaga.
Groenlanda, fostă colonie și în prezent teritoriu semi-autonom al Regatului Danemarcei, se află între Arctica și America de Nord și deține vaste resurse energetice.
SUA operează deja Baza Spațială Pituffik în nord-vestul îndepărtat al Groenlandei. Acordul deschide două noi baze militare: Narsarsuaq, o fostă bază aeriană din timpul Războiului Rece, a cărei populație a scăzut la doar câteva zeci de persoane, și Mestersvig, utilizată în prezent de Patrula Sirius cu sănii trase de câini, o unitate daneză de forțe speciale.
„Vom începe imediat procesul de dezvoltare a unei prezențe militare extinse în locația adecvată. Vom construi două baze militare foarte importante”, a declarat Trump în discursul său la ONU.
Refuzul lui Trump de a exclude utilizarea forței militare sau economice pentru a dobândi Groenlanda a declanșat o criză diplomatică în ianuarie în cadrul NATO și a obligat Danemarca și guvernul insulei să poarte negocieri intense timp de mai multe luni.
Ce prevede acordul
Textul acordului precizează că acesta modifică un tratat de apărare din 1951, care constituise baza legală pentru prezența SUA.
Acesta adaugă că Washingtonul poate solicita baze suplimentare în viitor, detaliile urmând să fie stabilite de comun acord. Acordul nu are o dată de încheiere, acordă aeronavelor și navelor americane acces extins în Groenlanda și în apele sale teritoriale și interzice statelor din afara NATO să înființeze instalații militare pe insulă.
De asemenea, acordul restricționează investițiile străine, blocând efectiv statele și investitorii din țări din afara NATO, ai partenerilor NATO și ai Uniunii Europene să dețină controlul sau o influență semnificativă în sectoare considerate deosebit de sensibile, inclusiv infrastructura critică și exploatarea resurselor.
Acordul, care trebuie aprobat de parlamentele Danemarcei și Groenlandei, marchează o schimbare față de ambițiile anterioare ale lui Trump de a achiziționa complet Groenlanda, o insulă de trei ori mai mare decât Texasul, cu o populație de doar 57.000 de persoane răspândită de-a lungul coastei sale accidentate.
Dar acesta reprezintă prima creștere majoră a infrastructurii militare americane din Groenlanda de la Războiul Rece, când SUA mențineau acolo 17 instalații și peste 10.000 de militari.
‘… nu merge atât de departe încât să îndeplinească solicitarea lui Trump ca SUA să anexeze Groenlanda ca teritoriu american…’ – Groenlanda nu va fi teritoriu american, cum nu este nici Panama, cu celebrul ei canal. Insa americanii sunt ‘jupani’ acolo. Acum si-n Groenlanda. Fara a o anexa. ‘Pohta ce-am pohtit’ pare a spune zambetul lui Trump…😉
Semnarea a fost doar o formalitate. Acordul este rezultatul grupul de lucru ale partilor constituit la inceputul anului pentru solutionarea conflictului.