Sus pe bloc e-o casă! Un avorton arhitectonic în oraşul lui Boc

În vâltoarea boom-ului imobiliar, expansiune pe care Cluj-Napoca a cunoscut-o din plin, nu de puţine ori am asistat la fel de fel de aberaţii arhitectonice: case între blocuri, clădiri noi, moderne, înălţate obraznic în zonă de clădiri vechi monumente arhitectonice sau blocuri în care dai mâna pe geam cu vecinul de alături. Acum, în 2014, credeam că le-am văzut pe toate. Dar câtuşi de puţin. Un cititor, pasionat de a privi Clujul „de sus” de pe Google Map, ne-a trimit o poză extrem de interesantă. La Cluj, şlagărul lui Mihai Constantinescu „Sus în deal e-o casă…” s-a transformat în… ”Sus pe bloc e o casă!”.

Vă place? Avem un minibloc cu regim de înălţime P+2 pe care s-a cocoţat o căsuţă. Un fel de mansardă cu geamuri normale, un avorton arhitectonic. Culmea este că din stradă pare o clădire banală. Doar dacă te uiţi extrem de atent sesizezi dincolo de gărduleţul (!!!) de la ultimul nivel ce pare a fi neterminat (!) diferenţa de perspectivă şi faptul că de fapt acoperişul clădirii e doar acoperişul avortonului arhitectonic. Care însă privit de sus se vede în toată splendoarea sa. (AVORTÓN, avortoni, s. m. Făt născut înainte de termen; p. ext. om degenerat, cu mari deficiențe. Fig. Operă (literară, artistică) ratată. — Din fr. avorton.)

Este vorba de o clădire din Zorilor, de pe Strada Mircea Eliade. Nici nu mai contează că e vorba de Azilul de bătrâni Sfântul Camil, cel care acum doi ani a fost în mijlocul unor dezvăluiri mediatice, fiind acuzat că tratează bătrânii precum într-un lagăr de exterminare. Nici nu mai contează pentru ce a avut clădirea respectivă autorizaţie de construire, ce regim de înălţime a avut. Ceea ce rămâne este avortonul arhitectonic de căsuţă cocoţată pe bloc.

Oricum, situaţia prezentată mai sus este doar un mic preambul, o încălzire, dacă doriţi, pentru ceea ce va urma săptămâna viitoare. Când veţi descoperi cum la Cluj-Napoca, regimurile de înălţime cresc peste noapte, precum Feţi-Frumoşi. Şi mai grav este că anabolizantul care permite această creştere este Primăria Cluj-Napoca.

Cotidianul transilvan