Taiwan, Cuba, Venezuela – semnele unui acord Xi-Trump

După summitul președintelui Trump cu liderul chinez Xi Jinping, sprijinul american pentru apărarea Taiwanului este pus sub semnul întrebării. În declarațiile făcute după summit, Trump a spus că un armamentul american pentru Taiwan în valoare de 14 miliarde de dolari, care așteaptă aprobarea sa începând din decembrie 2025, reprezintă ”o pârghie de negociere foarte bună” în relația cu China.

Pusă în contextul ultimelor evoluții din Venezuela, Cuba, Coreea de Nord și Iran, situația Taiwanului poate semnala un ”schimb” Taiwan contra Cuba și Venezuela, cu condiții puse de Beijing și Washington în Orientul Mijlociu (unde China urmărește accesul la Petrol, iar Donald Trump iluzoria extindere a acordurilor pentru recunoașterea Israelului la toate statele arabe și chiar la Iran) și în Ucraina, acolo unde regimul Putin nu dă însă semnale că ar accepta o înțelegere peste capul său, între China și Statele Unite.

 Taiwanul, moneda de schimb a lui Trump

Pe 21 mai, la o săptămână după întâlnirea Xi-Trump, secretarul american al Marinei, Hung Cao, a declarat în Senatul SUA că livrarea armelor în Taiwan a fost oprită, pentru ca Pentagonul să se asigure că are un arsenal suficient pentru războiul din Golf. La scurt timp, surse citate de Reuters au arătat că nu războiul din Iran este motivul înghețării livrării armelor de 14 miliarde de dolari, ci negocierile cu China.

”Când te uiți la șanse, China este o țară foarte, foarte puternică și mare. Taiwan este o insulă foarte mică. Gândiși-vă: este la 59 de mile distanță, noi suntem la 9.500 de mile distanță. Este o problemă puțin dificilă. Dacă te uiți la istorie, Taiwanul a fost dezvoltat pentru că am avut președinți care nu aveau nicio idee ce fac. Ne-au furat industria de semiconductori”, a spus Trump, la o zi după vizita in China.

Presa și Congresul împotriva președintelui Trump

Ministrul Apărării din Taiwan, care nu mai este recunoscut oficial de SUA începând din 1979, a ținut să-l contrazică pe președintele Trump și pe oficialul Pentagonului. A spus că are ”un optimism prudent” că SUA vor livra armele de 14 miliarde de dolari. Optimismul său poate fi alimentat de mișcările din Congresul SUA, unde senatori din ambele partide fac presiuni asupra președintelui pentru a livra armele in Taiwan. ”Sprijinul SUA pentru Taiwan nu se negociază. Vă cerem să spuneți limpede că sprijinul pentru Taiwan este inviolabil”, arată scrisoarea trimisă de senatori președintelui. The New York Times, The Wall Street Journal sau The Atlantic au publicat articole cu un mesaj similar, însă în termeni mult mai duri.

O invitație la invazia chineză?

Donald Trump consideră armele pentru Taiwan drept moneda de schimb, în vreme ce presiunile Beijingului asupra insulei cresc. Pe 23 mai 2026, șeful Consiliului Național de Securitate al Taiwanului, Joseph Wu, a declarat pe X că China a desfășurat peste 100 de nave în apele regionale din jurul Taiwanului, inclusiv nave militare, ale gărzii de coastă și nave de cercetare. Un oficial taiwanez a confirmat că numărul navelor a crescut la peste 100 imediat după summitul Trump–Xi. Pentru presa americană acesta este semnalul ca președintele Trump greșește – încercând să facă o concesie netrimițând arme Taiwanului nu face decât să încurajeze o posibilă invazie. Este aceeași viziune ca și în cazul războiului din Ucraina – reducerea sprijinului pentru Kiev a fost văzută mereu ca o invitație adresată Rusiei pentru a ocupa Ucraina și a-și extinde agresiunea dincolo de Ucraina, nu pentru a face pace.

Un mare ”târg” Xi-Trump

Însă tabloul poate fi văzut altfel privit de la o distanță strategică, de unde pot fi văzute semnele unui schimb, Venezuela si Cuba contra Taiwan, cu condiții (în Orientul Mijlociu și în conflictul din Ucraina). 2026 este marcat de războiul din Iran. Dar anul a început cu răpirea președintelui Venezuelei de către forțele SUA și rocada făcuta de Washington la Caracas, cu vicepreședinta Delci Rodriguez luând locul lui Nicolas Maduro. Venezuela era una dintre sursele de petrol ale Chinei, ca și Iranul.

Deschiderea Venezuelei

Acum, Venezuela a început să prezinte un proiect pentru noua lege a hidrocarburilor, detaliind modul în care companiile private pot opera în sectorul petrolier și al gazelor. Regimul vrea să atragă investiții străine și să reducă controlul statului. Documentul de 63 de pagini introduce reguli tehnice, fiscale și de supraveghere și înlocuiește legislația din 1943 și 1969. Ar fi o reformă majoră.

Compania petrolieră PDVSA pregătește modele de contracte pentru investitori. Experții spun că noile reguli includ standarde de mediu, raportare și utilizarea tehnicilor de recuperare avansată a petrolului, sugerând o strategie de creștere pe termen lung. Economia Venezuelei ar putea crește cu 10–12% în 2026, deși impactul veniturilor petroliere este întârziat de mecanisme financiare și valutare. Reformele valutare sunt considerate esențiale pentru stimularea consumului intern. În paralel, producția de petrol continuă să crească, depășind 1,1 milioane de barili pe zi, iar exporturile către SUA sunt în creștere. Pe termen lung, țara ar putea ajunge la 4 milioane barili pe zi, dar acest obiectiv necesită ani de investiții și modernizare.

Scoaterea spinului cubanez din coasta SUA

Apoi, Cuba este înconjurată de forțe americane (drone, nave) și rămâne fără benzină, fără motorină și fără prieteni. Din ianuarie, doar un petrolier rusesc a primit avizul pentru a reduce criza energetică din Cuba. O delegație americană condusă de directorul CIA, John Ratcliffe, s-a deplasat joi la Havana unde s-a întâlnit cu înalți oficiali cubanezi, în urmă cu o săptămână.

Xi la Phenian: va fi îmblânzit Kim Jong-un?

Președintele Xi Jinping urmează sa întreprindă o vizită în Coreea de Nord, unde se va întâlni cu liderul Kim Jong-un, în ultimii ani mult mai apropiat de Rusia, unde a trimis mii de militari pentru a lupta în războiul din Ucraina. Este prima vizită a lui Xi la Phenian începând din 2029. Presa chineză și cea sud-coreeană remarcă o extindere facilităților pentru migrație și a depozitelor de la frontiera dintre China și Coreea de Nord, precum și reabilitarea căii ferate care face legătura. Sunt interpretate ca semnale ale unei posibile deschideri a Phenianului. După vizita lui Donald Trump in China, Casa Albă a publicat informații care arată că Trump și Xi „au confirmat obiectivul lor comun de a denucleariza Coreea de Nord”.

Că vizită lui Xi la Phenian poate fi un semnal privind deschiderea spre negocieri cu Phenianul o arată și evoluțiile recente din Coreea de Sud. In preajma vizitei lui Donald Trump la Beijing, la Seul a avut loc un mic ”desant” al investitorilor occidentali, cu interese în inteligență artificială și nu numai. Poate fi un semnal că amenințarea din partea Phenianului se va reduce, iar summitul Xi-Trump și viitoarea vizită a lui Xi în Coreea de Nord nu sunt evenimente străine de această tendință.

Deschidere chineză către Taiwan, pe fondul mobilizării militare

O evoluție similară se observă și în Taiwan, în ciuda prezenței militare chineze crescute în apele din jurul insulei. Chinezii din Shanghai pot solicita acum tururi pe micile insule Kinmen și Matsu din Strâmtoarea Taiwan (insule aparținând Taiwanului). Reluarea acestor vizite este folosită propagandistic de Beijing pentru a arăta că tensiunile militare legate chiar de cele două mici insule pot fi transformate în cooperare și aliniere economică între Taiwan și China continentală.

Uraniul iranian poate lua calea Chinei

În Iran, regimul de la Teheran ”ar putea lua în considerare transferarea uraniului său îmbogățit la 60% către China”, scrie Jerusalem Post. Uraniul se află în prezent sub dărâmăturile instalațiilor nucleare bombardate, dar poate a fi transformat rapid în material pentru arme nucleare. Mai multe publicații au relatat informații similare, iar China nu le-a negat. Ministerul de Externe de la Beijing pare să lase deschisă această posibilitate. „De la izbucnirea războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, China a menținut o comunicare strânsă cu toate părțile relevante, inclusiv cu Iranul, și a depus eforturi neobosite pentru a opri luptele și a promova pacea”, a spus purtătorul de cuvânt al diplomației.

Iranul fără arme nucleare a fost una dintre temele dezbătute de Donald Trump și Xi Jinping care au fost tratate în ambele relatări ale vizitei – a Beijingului și a Casei Albe – și care nu au relevat dezacorduri.

Rusia nu renunță la război

Notă discordantă face însă situația din Ucraina, unde Rusia a decis să atace cu rachete hipersonice capabile să transporte și focoase nucleare. Pe 25 mai, ministrul de Externe Serghei Lavrov ”a informat oficial” Washingtonul că Rusia va lansa ”lovituri sistematice și constante” împotriva facilităților militare ucrainene și a ”centrelor de luare a deciziilor”, transmite CNBC. Lavrov a cerut ca diplomații și cetățenii americani sa plece din Kiev. Convorbirea Lavrov – Marco Rubioa venit după ce guvernul rus a emis o declarație prin care a îndemnat cetățenii străini, personalul diplomatic și organizațiile internaționale să părăsească Kievul, avertizând că se pregătește să lovească orașul, cu accent pe instalațiile de proiectare, producție și programare a dronelor.