Noul Acord cu Fondul Monetar International (FMI) stabileşte un cadru şi o serie de ţinte, în domenii precum energia, transporturile şi sănătatea, măsurile concrete urmând a fi convenite cu prilejul următoarei vizite a misiunii FMI, la Bucureşti, care va avea loc între 25 aprilie si 10 mai, a declarat, vineri, pentru AGERPRES reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, după încheierea reuniunii comitetului director al Fondului care a aprobat în unanimitate atât ultima evaluare din Acordul Stand-By, cât şi noul aranjament, de tip preventiv.
Acordul Stand-By de tip preventiv este în valoare de 3,1 miliarde DST, adică aproximativ 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI.
‘Dintre provocările cu care se confruntă România în momentul de faţă, membrii Board-ului FMI s-au referit la continuarea reformelor structurale, la necesitatea de a rezolva problema structurală a arieratelor, dar toată lumea a arătat că, dacă vor fi continuate reformele, România are un viitor foarte bun din punctul de vedere al sustenabilităţii creşterii economice, precum şi o perspectivă îmbunătăţită a percepţiei politicii economice româneşti’, a precizat Mihai Tănăsescu.
Reprezentantul României la FMI a subliniat că ‘discuţiile concrete referitoare la soarta societăţilor de stat şi la alte subiecte de acest gen vor avea loc în lunile următoare, începând cu viitoarea vizită a misiunii FMI la Bucureşti. Board-ul FMI a aprobat un cadru privind domeniul energetic, transporturi, sănătate, au fost stabilite nişte ţinte, dar problemele concrete vor fi discutate cu ocazia noii misiuni la Bucureşti. Atunci, fiecare companie va prezenta o evaluare proprie, în funcţie de care şi de situaţia efectivă a fiecărei societăţi cu capital de stat vor fi convenite măsurile necesare. Acum, repet, este mult prea devreme pentru a discuta aceste aspecte’, a menţionat Tănăsescu.
Membrii Board-ului au subliniat în repetate intervenţii că progresul făcut de România a adus ţara în atenţia investitorilor străini, care au un comportament pozitiv.
‘Prima de risc, indicatorul CDS (credit default swap) are o tendinţă descrescătoare zilnică şi a generat o receptare mult mai bună a percepţiei riscului pentru România decât pentru Ungaria, ca să nu mai amintim ţările din zona periferică Euro, respectiv Irlanda, Portugalia, Grecia şi altele’, a afirmat fostul ministru de finanţe, care a adăugat că această atitudine se vede şi în fluxurile de capital care au venit spre România în ultimele zile.
‘Votul şi dezbaterile din Board, dar şi faptul că acestea s-au încheiat rapid, în 35-40 de minute, fiind cele mai scurte din istoria discutării în Board-ul FMI a problemelor referitoare la România, reflectă modul în care comunitatea internaţională a apreciat eforturile făcute de România în aceşti doi ani de zile, de când se desfăşoară programul cu Fondul, eforturi care au condus la o stabilizare a economiei româneşti şi la perspective serioase ca în acest an România să revină pe creştere economică’, a mai declarat Mihai Tănăsescu, care a adăugat că în discuţiile din Board a fost formulată foarte clar ideea că reformele structurale care vor continua, vor duce la o creştere economică sustenabilă a României în anii următori.