Mă duc la partid. De ce mă duc eu la partid? Păi la partid sunt de toate. Haleală, pipițe, titluri de mărire, mai dai peste câte unul filozof, te pui cu el, te iei cu el la vorbă, te faci mititel, insul ajunge în cele din urmă Ministrul Apărării. De ce? Păi dacă se are pe bune cu Academia Serviciilor Secrete, ce te pui?! Iar tu? Tu te duci la partid. Cum a zis arabul de curând, golanul ăla de arab care se joacă de-a ambulanța prin țara ta, da, arabul îmbârligat și el la greu cu Serviciile Secrete de pretutindeni de unde vrea el.
Deci, cum a zis arabul, tu, omul de rând, te duci la partid să ceri un job, să-ți dea ăia ceva lovele, să te pună și pe tine să rânești la Spații Verzi, la Salubritate sau, cine știe, să fii conțopist pe post de sifon pe la care instituție o mai fi un loc din ăsta. Și, în timp ce te duci tu la partid, adică eu, unde crezi tu că o să casc eu gura? Pe telefonul mobil. Acolo ce găsești? De toate. Îți tragi cont pe Telegram, se binoclează rușii la tine, te urmăresc meserie și-ți bagă-n cap tot felul de căcaturi de-ale lor despre lumea de azi, c-o fi, c-o păți.
Sau îți tragi cont pe Twitter de se binoclează americanii la tine și te urmăresc meserie și-ți bagă-n cap tot felul de căcaturi de-ale lor despre lumea de azi, c-o fi, c-o păți. Sau, mă rog, dacă vrei să vezi gagicuțe-n curu’ gol, scoțând limba lor violet la prostimea planetei, na, îți tragi frumușel cont pe TikTok să se binocleze chinezii la tine, să te urmărească meserie și să-ți bage-n cap tot felul de căcaturi de-ale lor despre lumea de azi, c-o fi, c-o păți. N-ai scăpare. Și cum mă duc eu la partid, dincolo de Piața Chibrit… Cum care partid?
Ce ești loosăr, looser, flint, flak, frate?! Nu contează cum se cheamă partidul. Păi ce, ești copchil? S-a dus vremea aia, a partidelor cu pampon și papion. Acum e altă mâncare de pește, totul e o golăneală transpartinică, internațională, internaționalistă. Dar sunt și mulți naivi, nene! Uită-te la Severin, profu’ de ambasadoreală, cum ne mai explică el aiurea-n tramvai că Aurescu așa și pe dincolo cu Lavrov, să mori de râs și alta nu! A rămas proful arestuit în trecutul îndepărtat! El vorbește de pleziruri ambasadorice iar rușii au Austria la degetul mic fără dulcețuri de ambasadoreală, așa, de-a gata! Ca să știi și tu de ce n-am sărit noi pârleazul în Shengen, vai de capul nostru.
Păi te-ai prins, astea, știrile oficiale sunt pentru nătărăi! Dinozaurii mici și mari, socialiști, liberali, conservatori, vai de mama lor, ăia de altădată, au năpârlit și se îndreaptă către cimitirul istoriei cântând pe versurile lui nea Păunescu! Cum care Păunescu? Ăla care s-a dus pe frontul transnistrian pe linia a mai una să le zică soldaților moldoveni niște versuri de-ale lui leșinate când de fapt soldații moldoveni aveau nevoie de arme adevărate, de muniție, de echipamente soldățești și de haleală să nu moară de foame în lupta lor în contra rușilor.
Păi nu suntem tâmpiți, nene? Și ține cont că tot ce zic eu acum s-a dus direct la ruși, la americani și la chinezi printr-un simplu clik. Păi trăim alte timpuri, nen, gata, suntem interconectați de ne merg fulgii. Așa că ăia care-i ling în cur pe ruși sunt niște fraieri, îi doare-n cur pe ruși de ei. Așa că ăia care-i ling în cur pe americani sunt niște nătărăi, îi doare-n cur pe americani de ei. Așa că ăia care-i ling în cur pe chinezi sunt niște săriți de pe fix, îi doare-n cur pe chinezi de ei. Și să zic mai departe, nu mă mai întrerupe.
Mă duc la partid și cum mă duc eu la partid dincolo de Piața Chibrit, mă trage de mânecă un marțian că, cică, Telegram e controlat de ruși, Twitter e controlat de americani, TikTok e controlat de chinezi, ce marțian tembel, uită-te la el!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.