Teodorovici vrea să rupă memorandumul cu kazahii de la Petromidia

Ministerul Finanțelor, condus de Eugen Teodorovici, ia în calcul anularea memorandumului semnat de autoritățile române în timpul guvernării Ponta cu proprietarii rafinăriei Petromidia, KazMunaiGaz, prin care statul renunță la sute de milioane de dolari în schimbul promisiunii unor investiții uriașe pe care kazahii urmează să le facă în economia autohtonă. Ideea a revenit după ce la finele anului trecut, Guvernul Tudose a anunțat, prin vocea ministrului Energiei de atunci, Toma Petcu, că nu va prelungi memorandumul. Suma în discuție este de 532 milioane de dolari. Datoria istorică a Petromidia a fost de 603 milioane dolari, bani care trebuiau plătiți de acționarul majoritar al Petromidia până la 30 septembrie 2010. Kazahii au rambursat doar o parte cât să rămână acționari majoritari, forțând astfel statul român să redevină acționar la rafinărie după zece ani. Oficialii statului au respins această mișcare și au recurs al diverse metode pentru a recupera toată suma, inclusiv urmăriri penale, sechestru pus de DIICOT etc. După mai multe procese, în 2013, Guvernul României semnează un memorandum cu proprietarul grupului Rompetrol prin care se sting toate litigiile, şi în urma căruia KMG se oferă să plătească 200 de milioane de dolari pentru achiziţia a 26,7% din acţiunile statiului la Petromidia.

În luna decembrie 2017, premierul Tudose a avut la Palatul Victoriei o întâlnire cu o delegaţie a KazMunaiGaz, proprietarii grupului Rompetrol şi cea a companiei chineze CEFC, companie care urma să preia pachetul majoritar al KMG International, afacere care până la urmă a căzut. În cadrul întâlnirii, s-a discutat despre viitorul Memorandumului semnat în 2013 între statul român şi compania KMG. În urma discuţiei, Guvernul României a comunicat KazMunaiGaz că pentru a putea discuta o nouă prelungire a prevederilor Memorandumului trebuie să fie îndeplinite două condiţii: achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi soluţionarea cauzei de către justiţie, se menţionează în comunicat.

Pe 9 mai 2016, procurorii DIICOT au pus sechestru pe rafinăria Petromidia, în cadrul unui dosar penal care vizează modul în care a fost aceasta privatizată. Dosarul este disjuns din dosarul Rompetrol, în care a fost judecat şi omul de afaceri Dinu Patriciu. Sechestrul asigurător a fost instituit asupra bunurilor mobile şi imobile ale KazMunayGas International NV, SC Oilfield Exploration Business Solutions SA şi SC Rompetrol Rafinare SA în vederea recuperării sumelor de 1.724.168.825 lei, 290.786.616 dolari şi 34.941.924 de euro. Potrivit DIICOT, 14 suspecţi au fost puşi sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, înşelăciune, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare. În replică KazMunayGas şi KMG International au transmis, printr-un comunicat de presă, că nu au fost informate oficial de existenţa unor investigaţii referitoare la activităţi din perioada 1998 – 2003, la momentul achiziţiei acţiunilor The Rompetrol Group NV (în 2007), subliniind că vor folosi toate mecanismele legale, atât la nivel local, cât şi internaţional, pentru a proteja investiţiile realizate de la momentul achiziţiei.

Povestea datoriilor Rompetrol a început în 2000, atunci când The Rompetrol Group NV, companie controlată de politicianul și omul de afaceri Dinu Patriciu, a cumpărat un pachet de acțiuni de 69,99% din capitalul Petromidia cu 50,52 milioane de dolari. Una dintre condiţii a fost aceea ca noul proprietar să primească facilităţi la plata datoriilor istorice pe care le avea societatea de la Năvodari. Documentele fostei Autorităţi pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului arătau la vremea respectivă că „situaţia economico-financiară a SC «Petromidia» SA este dificilă, având miliarde de lei datorii”, dar şi că noul proprietar “a fost singurul ofertant care s-a angajat să aducă un capital de lucru de circa 600 de milioane de dolari şi să realizeze investiţii de aproximativ 225 de milioane de dolari pe o perioadă de 5 ani”. Prin contractul respectiv, cumpărătorul se obliga să plătească eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, obligaţiile restante la bugetul de stat.

Trei ani mai târziu, rafinăria avea datorii la stat de peste 2 miliarde lei (circa 603 milioane de dolari). Guvernul Năstase aprobă o ordonanţă de urgenţă prin care întreaga sumă este transformată în obligaţiuni, cu scandenţa la 7 ani.

În 2007, defunctul Dinu Patriciu vinde 75% din grupul Rompetrol firmei KazMunayGas din Kazakhstan şi ulterior şi restul.

Până la data scadenţei, 30 septembrie 2010, Rompetrol Rafinare a răscumpărat obligaţiuni de 71 milioane dolari. În acelaşi an, contrar înţelegerii din urmă cu şapte ani, Adunarea Generală a Acţionarilor a aprobat conversia în acţiuni a obligaţiunilor nerăscumpărate. Statul s-a văzut astfel în braţe cu un pachet de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare, în contul datoriilor. Statul a contestat în instanţă această decizie, solicitând toţi banii. Într-un final, acceptă realitatea şi după zece ani de zile, un reprezentant al statului român a participat la o şedinţă AGA Rompetrol Rafinare. După mai multe procese, în 2013, Guvernul României semnează un memorandum cu proprietarul grupului Rompetrol prin care se sting toate litigiile, şi în urma căruia KMG se oferă să plătească 200 de milioane de dolari pentru achiziţia a 26,7% din acţiunile statiului la Petromidia.

În ultimele zile ale Guvernului Ponta, s-a aprobat o Hotărâre prin care s-a stabilit vânzarea printr-.o metodă transparent, respectiv prin licitație cu strigare, a unui pachet de 11.775.349.451 acțiuni, reprezentând 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A. Constanța, proprietarul rafinăriei Petromidia. Potrivit Strategiei de privatizare, prețul de adjudecare al pachetului de acţiuni nu va fi mai mic de 200 milioane dolari, în caz contrar urmând a nu se finaliza vânzarea pachetului de acțiuni. Strategia de vânzare este parte a înţelegerii complexe pe care Guvernul României a agreat-o cu KayMunaiGas, acţionarul majoritar al Rompetrol Rafinare, în 2013. Astfel, pe lângă prevederea ca vânzarea acestui pachet de acţiuni să se facă cu prioritate către kazahi, la preţul de 200 milioane de dolari, cele două părţi au convenit ca restul de 18% din ceea ce deţine statul să rămână în proprietatea sa pentru cel puţin încă trei ani. O altă parte a înţelegerii este ca partea kazahă să constituie, în cel mai scurt timp, un fond de investiţii în valoare de un miliard de dolari pentru investiţii în energia din România.