Testul termonuclear nord-coreean: avertismentul istoriei

Lăsând deoparte aspectele tehnice, întotdeauna confuze în cazul unei țări aflate în izolarea de decenii a Coreei de Nord, relevant este momentul executării presupusului test termonuclear de duminică. În aceeași zi au început în China lucrările celui de-al nouălea Summit BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud).

Vladimir Putin a expus o soluție pentru criza nord-coreeană într-un articol publicat în ajunul summit-ului. „Rusia crede că politica de a pune presiune asupra Phenianului pentru a-și opri programul rachetelor nucleare este greșită și futilă. Problemele regiunii pot fi rezolvate doar prin dialog direct între părțile implicate, fără precondiții. Provocările, presiunile și retorica militaristă insultătoare sunt o fundătură.“ Cu alte cuvinte, afirmația lui Donald Trump, cum că „discuțiile nu sunt un răspuns“, este greșită, exercițiile militare SUA-Coreea de Sud sunt o „provocare“, la fel și precondiția SUA ca Phenianul să renunțe la programul nuclear înainte de negocieri. Rusia și China pun presiune asupra SUA pentru a accepta Coreea de Nord ca putere nucleară și pentru a recurge la o politică de „îndiguire“, nu una de distrugere a acestor capacități. Iar Kim Jong-un, prin testul nuclear de duminică, a riscat să forțeze și mai mult cartea, oricum favorabilă lui, jucată de Moscova și Beijing.

Detaliile tehnice ar trebui sa răspundă la o întrebare: a fost sau nu testată o bombă termonucleară? Kim anunțase încă din ianuarie 2016 această realizare și a urmat încă un test, în septembrie 2016. Ambele deflagrații au fost considerate prea slabe pentru o bombă cu hidrogen. Însă definiția bombei termonucleare este una variabilă, politizată, la fel cum această armă este în primul rând una politică. Un exemplu: URSS a anunțat testarea cu succes a primei bombe H în 1953; a fost un succes politic, pentru că era prima asemenea bombă (înaintea SUA) ce putea fi transportată aerian la țintă; a fost un fals succes tehnic, pentru că doar o mică parte din energie provenea din fuziunea nucleară. La fel pot sta lucrurile și în cazul testului nord-coreean de duminică.

Care poate fi impactul testului nuclear nord-coreean, în cazul în care, dincolo de confuziile politice ale definiției, el se va dovedi un succes? Tot istoria poate da un răspuns. În 1964, China a efectuat primul test al unei bombe cu fisiune, iar în 1967, al unei bombe cu fuziune nucleară. Era în toiul războiului din Vietnam. La scurt timp după testul termonuclear, președintele Richard Nixon a renunțat la strategia ofensivă și a recurs la așa-numita „vietnamizare“ (războiul era tot mai mult lăsat în seama Vietnamului de Sud). Nu este exclus ca testul de duminică, căruia declarația lui Putin i-a asigurat succesul politic, și presiunea ruso-chineză asupra SUA să ducă la o „coreenizare“ a disputei actuale.

Kim Jong-un nu se oprește

Al şaselea test nuclear efectuat, duminica, de Coreea de Nord, suspectat că a implicat o bombă termonuclerară, are o putere estimată de 50 de kilotone, au apreciat luni reprezentanţi ai Ministerului sud-coreea al Apărării. Testul a fost de cinci ori mai puternic decât al cincilea test nuclear, efectuat de Coreea de Nord în septembrie 2016, și de trei ori mai puternic decât bomba americană care a devastat Hiroshima în 1945. Mai grav este că Phenianul a reușit să miniaturizeze focoasele nucleare, pentru a putea fi atașate rachetelor balistice intercontinentale, și că Phenianul se pregătește si de un nou test balistic, după cel de pe 29 august, după cum a anunțat ministrul sud-coreean al Apărării în Parlamentul de la Seul.

Reacția surprinzătoare a lui Trump

Statele Unite sunt pregătite să-şi utilizeze capacităţile nucleare în cazul în care Coreea de Nord va continua să le ameninţe pe ele sau să le ameninţe aliaţii, a anunţat luni Casa Albă. preşedintele american Donald Trump a discutat la telefon cu premierul japonez Shinzo Abe, precizează preşedinţia în acest comunicat. ”Cei doi lideri au condamnat continuarea acţiunilor de destabilizare şi provocare ale Coreei de Nord, au confirmat angajamentele reciproce de nezdruncinat ale celor două ţări în domeniul Apărării şi s-au angajat să coopereze îndeaproape”, anunţă Casa Albă.
Trump nu a vorbit însă și cu președintele Coreii de Sud, preferând să acuze conducerea de la Seul. ”Coreea de Sud îşi dă seama, cum le-am spus, că discursul lor de relaxare cu Coreea de Nord nu funcţionează, ei nu înţeleg decât un singur lucru!”, a spus Trump. ”Ierarhia este clară, Coreea de Sud este în partea de jos a grămezii”, observă John Delury de la Universitatea Yonsei din Seul, potrivit AFP, citată de News.ro. Abordarea lui Trump ar putea să fie ”fatală politicii nord-coreene a Statelor Unite”, a apreciat într-un mesaj postat pe Twitter Adam Mount, de la Centrul pentru progres american. ”Coeziunea alianţei este semnalul cel mai simplu şi mai important de trimis în prezent”.

Neputința ONU

Nu doar țările vestice au condamnat testul nuclear. Beijingul şi-a exprimat ”reproşul dur pe lângă persoana care conduce Ambasada Coreei de Nord în China”, a declarat un purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze. ”Actiunile espre care Phanianul crede ca vor duce la recunoasterea statutului sau nuclear sunt inacceptabile pentru noi”, a spus viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov. Însă Rusia și China favorizează doar calea negocierilor, nu a sancțiunilor. În acest caz, sunt șanse minime ca o noua reuniune a Consiliului de Sercuritate ONU, anunțată pentru luni, să ajungă la altceva decât la o condamnare a unui act ”revoltător”, să ceară ”încetarea imediată” a testelor, și să-și exprime ”angajamentul pentru o soluție diplomatică și pașnică”, așa cum a făcut-o și după testul balistic de pe 29 august.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.