Exporturile României, în valoare de 57 de miliarde de euro (ianuarie – decembrie 2016), se bazează în mare parte pe industria auto locală. Cu două fabrici de asamblare, Dacia şi Ford, şi cu sute de fabrici şi făbricuţe de componente împrăştiate prin România, nu este de mirare că sectorul industrial automotive acontează mare parte din exporturile României în străinătate. Dar şi din importuri, pentru că alte componente vin din afară, unele chiar de la fililale concernelor care se găsesc local, apoi se asamblează aici în părţi de autovehicule mai complexe.
Potrivit datelor de la Statistică, diseminate la 11 luni 2016 (ultimele disponibile), cel mai vândut produs românesc la export este “piesa auto”. Acesta este nomenclatorul INS pentru o serie întreagă de componente de mici dimensiuni pentru maşini, care au fost vândute de 5,3 miliarde de euro, primul loc în Top 10 produse de export ale României. Pe locul doi, găsim cablajele auto, exportate de 3,57 miliarde de euro, iar pe locul trei, chiar autovehiculele Dacia şi Ford, ca produs finit, care au acontat 2,71 miliarde de euro. Locurile patru, cinci, şase sunt ocupate, în această ordine, de console de bord, carburanţi şi scaune auto, pentru ca locurile şapte, opt, nouă şi zece să fie ale anvelopelor, grâului, telefoanelor mobile şi pompelor de aer şi vid.
Analizând statistica cu cele mai vândute produse româneşti în străinătate, remarcăm că sectorul industrial, cu precădere cel auto, domină topul exporturilor. Mai mult, singurul export important de materie primă al României îl reprezintă grâul. În rest, avem produse finite, cu valoare adăugată mare, o inversare a trendului din anii 2.000, când România era preponderent un exportator de materie primă.
În ceea ce priveşte cei mai importanţi parteneri externi la import, aceştia sunt, cu preponderenţă, ţări din UE. Principala destinaţie pentru bunurile româneşti este Germania, care a cumpărat, la 11 luni 2016, produse româneşti de 11,5 miliarde de euro. Peste 20% din totalul exporturilor româneşti este absorbit de nemţi. Pe locul doi, la mare distanţă, se găseşte Italia, unde am exportat de 6,2 miliarde de euro, iar pe locul trei găsim Franţa, care a cumpărat produse româneşti de 3,8 miliarde de euro. Locurile patru şi cinci sunt ale Ungariei şi Angliei, cu 3,8, respectiv 3,3 miliarde de euro.
Situaţia importurilor
În ceea ce priveşte situaţia importurilor României, 11 luni 2016 – date diseminate INS, şi aici Top 10 este dominat de produsele industriale, cu menţiunea că importurile sunt mai mari decât exporturi, România având deficit comercial semnificativ. Potrivit situaţiei pe tot 2016, date nediseminate, acesta a fost de 10 miliarde de euro.
Pe primul loc în topul importurilor, găsim aceleaşi “piese auto”(nomenclator general), cumpărate de 2,6 miliarde de euro. A doua poziţie este ocupată de medicamente – 2,16 miliarde de euro, iar pe locul trei avem ţiţeiul (nomenclator “uleiuri brute”), cu 1,85 miliarde de euro. Locurile patru, cinci şase sunt ocupate de autoturisme noi, cablaje auto şi telefoane mobile. Pe poziţiile şapte, opt, nouă şi zece găsim, în această ordine, aparatură pentru circuitele electrice, circuite electronice integrate, carburanţi şi mase plastice.
Din situaţia celor mai cumpărate produse din afara ţării, putem trage concluzia că România are nevoie de produse finite, de valoare adăugată mare, cu excepţia ţiţeiului, care vine cu preponderenţă din Rusia şi Kazakhstan, ţările de origine ale procesatorilor locali LukOil şi Rompetrol. Surprinde poziţia a doua ocupată de medicamente: în continuarea, producţia locală este total insuficientă necesităţilor românilor.
În ceea ce priveşte principalii parteneri de import, aceştia sunt aproximativ aceiaşi ca şi la exporturi: Germania (12,7 miliarde euro), Italia (6,37 miliarde euro), Ungaria (4,55 miliarde euro), Franţa (3,46 miliarde euro) şi Polonia (3,18 miliarde euro). Avem deficit comercial cu Germania, Italia şi Ungaria, în schimb, cu Franţa, suntem pe excedent comercial.
Exporturile de bunuri au stabilit în 2016 un nou record, la fel ca importurile, deficitul comercial accentuându-se până spre 10 miliarde euro, departe însă de deficitele înregistrate înainte de criză, cu vârful din 2008, când importurile au depăşit exporturile cu 23 miliarde euro. Potrivit unui comunicat al INS, în 2016, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de maşini şi echipamente de transport (47% la export şi 38% la import) şi alte produse manufacturate (32,4% la export şi respectiv 31% la import).
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.