Cum arătau locuitorii Transilvaniei care acum un secol trăiau evenimentele intrate în cărțile de istorie?
Muzeul Etnografic al Transilvaniei a lansat în această săptămână o galerie virtuală de 100 de fotografii ce prezintă chipuri de țărani surprinse de specialiștii etnografi din cadrul muzeului (Romulus Vuia, Luiza Netoliczka, Teodor Onişor) și de către un colaborator englez al acestuia (Denis Galloway). Majoritatea imaginilor, cu câteva excepții, au fost realizate pe clișee de sticlă, în perioada 1910-1939, în diferite zone etnografice transilvănene și în Bucovina.
Cum regula este ca fotografia etnografică să surprindă complexitatea diferitelor fenomene culturale, portretele aveau o pondere mai mică în cadrul colecțiilor din acest domeniu. „În perioada realizării lor, imaginile prezentate aveau menirea să documenteze diferitele particularități fizionomice ale țăranilor, portul lor caracteristic – găteala capului, podoabele –, fotografia pe hârtie având și un rol secundar, cel de a înlesni crearea unei legături personale între etnograf și subiectul cercetării. Distribuția zonală a imaginilor-portret nu este echilibrată: unele zone, cum ar fi zona Pădurenilor, Țara Hațegului, sunt mai bine reprezentate, altele mai puțin, iar din multe zone etnografice marcante nu dispunem de portrete“, spun reprezentanții muzeului.
Imaginile prezentate păstrează și ne aduc aproape lumea surprinzător de bogată și de variată a portului tradițional, în special a pieptănăturii și gătelii capului. Elemente ca tipul de pieptănătură, neacoperirea sau modalitatea de acoperire a capului marcau localitatea, zona, starea civilă, statutul social, vârsta. Părul fetelor mari din Oaș, mai ales la ocazii rituale, formează o singură dantelă fină, pe când – la polul opus – părul fetelor din Drăguș (zona Făgăraș) este tăiat scurt, pe cap purtând o pălăriuță cochetă, ornamentată cu un „cicur“ (ciucure) mare de lână colorată: „Deoarece găteala capului – de maxim interes pentru etnografi – era mult mai spectaculoasă și mai diversă la femei, arhiva noastră conține un număr mult mai mare de portrete feminine. În cadrul acestei serii există însă relativ puține portrete de fete, majoritatea imaginilor reprezentând femei căsătorite, de diferite vârste, unele fotografii surprinzând chiar momentul ritual al trecerii de la statutul de fată la cel de nevastă, prin prezentarea mireselor sau a nevestelor proaspăt îmbrobodite“. Toate imaginile sunt disponibile gratuit pe site-ul instituției, muzeul-etnografic.ro
Mai degraba cu..uimirea! Da-mi Doamne ce n-am avut, sa ma mir ce m-a gasit!