Trei agenții, o avertizare: România, la un pas de ”junk”, cu perspectivă negativă

Agenția de rating Moody’s a confirmat ratingul pe termen lung pentru România la Baa3 menținând totodată ratingul pe termen scurt la Prime-3. Perspectiva rămâne negativă.

Politica și riscurile geopolitice pun presiune pe ratingul României

Decizia reflectă riscurile ridicate privind implementarea amplului program multianual de consolidare fiscală, chiar dacă România a înregistrat progrese inițiale în reducerea deficitului bugetar. Moody’s avertizează că fragilitatea scenei politice poate afecta ritmul reformelor.

Moody’s argumenteaza mentinerea ratingului prin ”condițiile politice care s-au complicat în urma adoptării unei moțiuni de cenzură împotriva fostului premier, în luna mai”. Fragmentarea politică a întârziat formarea unui nou guvern, însă agenția estimează că o nouă administrație va prelua mandatul după vacanța de vară.

În plus, profilul de credit al României este afectat și de vulnerabilitatea la riscuri externe și geopolitice, amplificate de apropierea de războiul din Ucraina, precum și de deficitele structurale ridicate ale contului curent.

S&P si Fitch văd tot perspectivă negativă

Cu câteva zile înainte, agentia de rating Fitch a păstrat ratingul suveran al României la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă.

La finalul lunii iulie, S&P a avut pentru România calificativul BBB-/A-3, tot ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, tot cu perspectivă negativă. Potrivit prognozelor agenției de rating, România va înregistra creștere economică zero în 2026, cea mai slabă evoluție din regiune, urmând ca PIB-ul să accelereze la 2,5% în 2027.

Nicușor Dan: Partidele să renunțe la discursul electoral

Președintele Nicusor Dan a scris că România poate reveni la creștere economică prin accelerarea investitiilor, stimularea mediului privat, management de calitate în companiile de stat și credibilitate fiscală. El a arătat că exista ”dezinformări” in privinta adoptarii monedei euro, dar că acest obiectiv poate fi atins. Însa toate aceasta doar dacă ”partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”.

Moody’s: De ce perspectiva rămâne negativă pentru România

Moody’s arată că România și-a redus deficitul fiscal ceva mai rapid decât era anticipat, însă menține perspectiva negativă asupra ratingului Baa3, din cauza riscurilor politice și de implementare asociate ajustării fiscale multianuale.

Agenția consideră că fragmentarea politică reprezintă principala provocare. Deși estimează formarea unui nou guvern după vacanța de vară, capacitatea acestuia de a continua consolidarea fiscală va fi esențială pentru evoluția ratingului.

În pofida reducerii deficitului, costurile cu dobânzile vor crește, pe fondul necesarului ridicat de finanțare și al dependenței de piețele financiare. Moody’s estimează că necesarul mediu de finanțare va fi de aproximativ 12% din PIB anual în perioada 2026-2028, iar cheltuielile cu dobânzile vor urca de la 2,8% din PIB în 2025 la 3,3% în 2028.

Datoria publică poate crește de la 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028, urmând să se stabilizeze în jurul nivelului de 66% din PIB până la finalul deceniului. Evoluția depinde însă în mare măsură de succesul consolidării fiscale și de stabilitatea politică.

De ce nu ajunge România la junk

Moody’s menține ratingul României la Baa3, decizie susținută de consolidarea fiscală realizată în 2025 și 2026, care încetinește creșterea datoriei și a costurilor cu dobânzile. Agenția estimează că deficitul bugetar va coborî la 5,8% din PIB în 2026, datorită reducerii cheltuielilor și menținerii veniturilor. Ratingul este sprijinit și de potențialul solid de creștere, nivelul relativ ridicat al avuției și integrarea în structurile UE. În schimb, instituțiile și guvernanța rămân mai slabe decât ale statelor comparabile, iar riscurile geopolitice și deficitele de cont curent limitează profilul de credit.

Cum se poate îmbunătăți sau înrăutăți ratingul pentru România

O îmbunătățire a ratingului este puțin probabilă, având în vedere perspectiva negativă. Aceasta ar putea reveni la stabilă dacă se confirmă existența unui consens politic pentru continuarea consolidării fiscale după 2026, prin controlul cheltuielilor și creșterea veniturilor, arată Moody’s. Adoptarea la timp a bugetului pe 2027 și a unei legi care să reducă ulterior cheltuielile salariale ar putea susține această schimbare.

În schimb, ratingul ar putea fi retrogradat dacă instabilitatea politică împiedică menținerea efortului fiscal, ceea ce ar majora constant datoria și costurile de finanțare. Riscuri suplimentare ar fi reversarea reformelor, agravarea situației geopolitice ca urmare a războiului din Ucraina sau presiunile tot mai mari asupra finanțării deficitului de cont curent.