Motivarea sentinței pronunțate de către magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul „Gala Bute“ descrie amănunțit o „inginerie financiară“ extrem de complexă, prin intermediul căreia sume imense de bani au ajuns atât la Elena Udrea, cât și în vistieria PDL.
Oferită opiniei publice la patru luni după sentința din 28 martie a.c., prin care membrii lotului „Gala Bute“ au fost condamnați în primă instanță, motivarea magistraților de la Înalta Curte ne arată clar cum funcționează „mafia gulerelor albe“. Este vorba despre un lanț complex de infracțiuni care, pornite de la nivel guvernamental, au fost executate de către un întreg păienjeniș de firme, mai mari sau mai mici, care au „decartat“ mari sume de bani ce s-au reîntors la înalții funcționari ai Guvernului României. Un circuit financiar a cărui destinație era și fostul Partid Democrat Liberal.
Udrea, câștigător la puncte
Condamnată deja, în primă instanță, la șase ani de pușcărie, Elena Udrea este descrisă în motivarea ÎCCJ drept principalul inițiator al activității acestui grup infracțional. Conform magistraților instanței supreme, în calitatea sa de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Udrea a primit, în mod indirect, prin intermediul lui Lungu Ştefan, foloase materiale de la Gărdean Adrian şi Gărdean Miron, pentru a asigura finanţarea la timp a unor contracte de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA cu mai multe unităţi administrativ-teritoriale, în cadrul programului „Schi pentru România“. Dar acești bani au fost doar o primă tranșă: „La datele de 24.08.2010 şi 20.12.2010, mituitorii au dispus transferul sumei totale de 695.367,06 RON în patrimoniul unei societăţi controlate de inculpatul Lungu Ştefan prin intermediul mai multor contracte fictive de achiziţie. Suma menţionată reprezintă 10% din valoarea plăţilor efectuate de minister către UAT Cavnic şi UAT Borsec în contul lucrărilor efectuate de SC Termogaz Company SA. S-a reţinut că Udrea Elena Gabriela cunoştea împrejurările esenţiale referitoare la remiterea sumelor de bani, iar Lungu Ştefan a folosit o parte din banii astfel obţinuţi, la cererea ministrului, pentru plata unor servicii de publicitate şi de monitorizare a mediului online de care au beneficiat inculpata şi Organizaţia Bucureşti a Partidului Democrat Liberal“. Acesta a fost doar începutul.
Filiera
În cursul perioadei în care a deținut funcția de ministru, Elena Udrea s-a înconjurat cu oameni de încredere, a căror fidelitate le fusese deja confirmată, de-a lungul activității ei politice.
– Lungu Ștefan, fost administrator al SC Last Time Studio SRL a lucrat, ca specialist în comunicare, în cadrul majorității campaniilor electorale în care au fost implicată atât Udrea, cât şi Organizaţia Bucureşti a PDL.
– Topoliceanu Ana Maria – prietenă apropiată a Elenei Udrea, aceasta i-a coordonat campania electorală în anul 2008. Iar atunci când Elena Udrea a fost preşedintele Organizaţiei Bucureşti a PDL, s-a ocupat de realizarea plăţilor către angajaţi şi prestatorii de servicii cu bani provenind din ceea ce magistrații ÎCCJ definesc drept „infracţiunile de corupţie ce fac obiectul prezentului dosar“. Ulterior, la începutul anului 2010, Topoliceanu a fost numită de Elena Udrea în funcţia de director general al Companiei Naţionale de Investiţii.
– Breazu Tudor, prieten foarte apropiat al Mariei Topoliceanu, a fost asistentul personal al Elenei Udrea între 2010 și 2012. El este cel care a gestionat activitatea curentă a Organizaţiei Bucureşti a PDL în numele Elenei Udrea, calitate în care a făcut mai multe plăţi către furnizorii de servicii sau salariaţi, cu sume de bani provenind din faptele de corupţie deferite justiției în dosarul „Gala Bute“. Tot el a fost cel care a intermediat relaţia lui Udrea cu o serie de organizaţii de presă apropiate acesteia. Din conţinutul unor e-mailuri identificate la prechezițiile informatice, rezultă că Breazu transmitea redactorilor solicitările șefei sale de a difuza ştiri cu un anumit conţinut sau de a elimina ştiri deja difuzate care nu-i erau favorabile. Din declarațiile oferite de Topoliceanu și de martorul Munteanu Radu, rezultă că Breazu Tudor Liberiu îşi petrecea toată ziua la sediul Organizaţiei Bucureşti a PDL, fiind implicat în gestionarea activităţii curente a acestei organizaţii, iar singurele sale venituri proveneau din serviciile prestate pentru Elena Udrea.
– Gheorghe Nastasia a fost secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în cursul anului 2010, el îndeplinind aceeaşi funcţie şi în 2009, când Elena Udrea era ministrul Turismului.
Conform magistraților instanței supreme, „în calitatea pe care o deţinea, aceea de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, inculpata Udrea Elena Gabriela a primit prin intermediul acestor inculpaţi, aflaţi în relaţii apropiate sau de prietenie cu aceasta, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de către autorităţile publice. Sumele de bani obţinute în această modalitate au intrat fie nemijlocit în patrimoniul inculpatei Udrea Elena Gabriela, în numerar sau prin plata unor servicii de care a beneficiat aceasta, fie în patrimoniul altor persoane indicate de inculpată – Organizaţia Bucureşti a PDL şi inculpatul Obreja Rudel“.
Sfânta zeciuială
Foarte mulți dintre oamenii de afaceri implicați în această afacere deosebit de complexă au relatat că plata unui procentaj de zece la sută, pretins în schimbul oferirii unor contracte economice, era o practică curentă în acea perioadă. „Probele administrate în cauză au dovedit că, în perioada anilor 2010-2012, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului a existat o cutumă, în sensul că reprezentanţii societăţilor comerciale care executau lucrări pentru unităţile administrativ-teritoriale finanţate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului sau pentru Compania Naţională de Investiţii «restituiau» un procent de 10% din valoarea sumelor încasate (…), fie prin încheierea unor contracte între societăţile comerciale care încasau bani pentru lucrările finanțate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi societatea SC Last Time Studio SRL, controlată de inculpatul Lungu Ştefan, fie cash, banii transmişi în această modalitate ajungând în patrimoniul inculpatei Udrea Elena Gabriela sau în patrimoniul persoanelor indicate de aceasta (Organizaţia Partidului Democrat Liberal Bucureşti şi inculpatul Obreja Rudel)“.
Bani pentru postaci
La alegeri, toate partidele neagă că s-ar folosi de „postaci“ care să-i ajute în mediul online. Motivarea sentinței din dosarul „Gala Bute“ confirmă însă că cel puțin PDL s-a folosit de „postaci“, pe care i-a și plătit cu sume frumoase de bani. Cu prilejul confruntării din 19 martie 2015, când Topoliceanu și Udrea au fost puse față în față, anchetatorii au întrebat-o pe cea dintâi dacă în perioada 2010-2012 a plătit materiale promoţionale inscripţionate cu sigla PDL, diferenţa de salariu pentru Cristi Călugăru sau sumele de bani pentru „postaci“. Ea a răspuns că a plătit lunar 3.000 euro lui Cristi Călugăru. Pentru postaci, sumele variau destul de mult şi puteau fi între 8.000 şi 12.000 lei lunar. Întrebată dacă Elena Udrea era la curent cu plata acestor sume, Topoliceanu a răspuns sec: „Da!“.
Condamnați în „Gala Bute“
Judecați în primă instanță, inculpații din dosarul „Gala Bute“ au fost deja condamnați la diverse pedepse:
– Elena Udrea: 6 ani de închisoare cu executare. În plus, ea trebuie să restituie Autorității Naționale pentru Turism 8,1 milioane lei, precum și 900.000 euro către doi martori. Totodată, instanța a dispus și confiscarea a circa un milion de lei.
– Rudel Obreja, fost președinte al Federației Romane de Box: 5 ani de închisoare cu executare.
– Tudor Breazu: 3 ani de închisoare cu executare.
– Gheorghe Nastasia: 4 ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere, cu termen de încercare de 6 ani.
– Ana Maria Topoliceanu (foto): 3 ani de închisoare cu suspendare, cu termen de supraveghere de 5 ani.
– Ștefan Lungu: un an și 6 luni de închisoare cu suspendare.
Singurul achitat a fost Ion Ariton, fost ministru al Economiei.
Această primă sentință nu este definitivă și poate fi contestată prin recurs, care va fi judecat tot la înalta Curte de Casație și Justiție.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.