Trimisul lui Putin la București: România își asumă riscurile de a fi în zona tampon NATO

Trimisul lui Putin în România a vorbit despre „militarizarea” Bucureștiului și ce înseamnă asta atât pentru ruși, cât și pentru NATO, într-un interviu pentru agenția de presă „RIA Novosti”.

„România aspiră la rolul de verigă-cheie a NATO pe flancul său sud-estic, poziționându-se ca un aliat fidel al Statelor Unite și un susținător consecvent al unității transatlantice. În pofida unei situații financiare dificile și a deficitului bugetar, militarizarea țării se desfășoară în plin ritm. Sunt planificate achiziții semnificative de armament și tehnică militară din străinătate, din fonduri ale Uniunii Europene alocate în cadrul mecanismului de credit SAFE. Totodată, autoritățile evită să sublinieze faptul că aceste tranșe financiare nu reprezintă un ajutor nerambursabil din partea Bruxelles-ului, iar rambursarea lor va reveni generațiilor viitoare de contribuabili români. Atrage atenția faptul că sunt achiziționate sisteme de armament cu utilizare nu defensivă, ci ofensivă.

Autoritățile țării susțin în mod insistent dislocarea pe teritoriul lor a unor contingente militare străine. Pe lângă americani, aici se află, pe bază de rotație, militari francezi, germani, belgieni, spanioli și portughezi. Forțele aeriene ale statelor membre ale alianței patrulează pe rând spațiul aerian de-a lungul frontierei estice și deasupra bazinului Mării Negre. Forțele armate române participă în mod regulat la exerciții de amploare ale aliaților NATO, al căror obiectiv principal este exersarea capacităților de contracarare a unui potențial adversar, nu este greu de ghicit despre cine este vorba. Sunt modernizate bazele aeriene, infrastructura feroviară și portuară. Se construiesc autostrăzi care pot fi utilizate pentru deplasarea rapidă a trupelor și a tehnicii militare.”

Trimisul lui Putin: Amenințarea rusă nu există, dar să vă asumați riscurile

Lipaev a spus că nu există în realitate o amenințare rusească la adresa României. Totuși, acesta a spus că Bucureștiul trebuie să-și asume riscul de a se poziționa atât de ferm drept un tampon pentru SUA.

„Toate acestea sunt justificate prin invocarea unei presupuse amenințări ruse. În realitate, desigur, Rusia nu reprezintă niciun pericol pentru România. În același timp, în calitate de membru NATO, România își asumă toate riscurile asociate acestui statut. Teritoriul său este considerat de alianță drept o zonă „tampon”, precum și un cap de pod pentru lansarea unui eventual atac preventiv și dezarmant împotriva Rusiei, urmat de contracararea unui posibil răspuns. Se pare că comandamentul NATO nu este preocupat de consecințele pe care un astfel de scenariu le-ar avea asupra României. Cât privește credibilitatea garanțiilor promise, aceasta poate fi apreciată prin prisma nivelului de protecție oferit de Statele Unite statelor din Golful Persic în cadrul actualului conflict cu Iranul. Se pare că acest nivel este considerat satisfăcător de conducerea politică a României.

Astfel, faptele și logica elementară indică faptul că tocmai apartenența la NATO și urmarea cursului aventurist al acestui bloc către confruntare armată cu Rusia reprezintă principala amenințare pentru România. Și aceasta nu este propagandă, așa cum încearcă să dezinformeze populația politicienii locali, ci o constatare a realității.”

„România a adoptat un curs de confruntare cu Rusia”

Ambasadorul Rusiei la București a vorbit și despre deteriorarea relațiilor dintre cele două state după ce Kremlinul a decis invazia Ucrainei.

„Relațiile s-au deteriorat nu doar cu România, ci și practic cu toate statele Uniunii Europene, dintre care unele au considerat că a venit un moment oportun pentru a-și lua, cel puțin, un revanș politic, iar dacă va fi posibil, și unul militar, pentru tentativa nereușită de a coloniza Rusia, întreprinsă în 1941. Reamintesc că România, în anii celui de-al Doilea Război Mondial, a participat la agresiunea împotriva URSS și, judecând după modul în care sunt prezentate evenimentele acelor ani în manualele de istorie din România, nu a tras concluziile cuvenite.

Astăzi, România a adoptat în mod demonstrativ un curs de confruntare cu Rusia, se poziționează pe deplin de partea regimului de la Kiev, oferindu-i sprijin militar. Dialogul politic dintre țările noastre este înghețat, cooperarea economică este întreruptă, contactele sunt suspendate practic în toate domeniile, cu excepția celor de lucru pe linie diplomatică. Nu ne facem iluzii cu privire la îmbunătățirea relațiilor bilaterale. Nu ne impunem nimănui ca parteneri, iar tonul arogant, mentor, pe care și-l permit conducătorii români în raport cu țara noastră este inacceptabil pentru noi. Este naiv să se creadă că Rusia, cu teritoriul său vast și resursele naturale inepuizabile, este mai interesată de reluarea cooperării decât însăși România. O normalizare a relațiilor poate fi luată în considerare doar atunci când Bucureștiul va renunța la actualul său curs antirusesc.”

Citește și:  Putin, vizibil stânjenit de o pledoarie pentru democrație