Trump i-a spus Taiwanului să nu „devină independent”

„Nu vreau ca cineva să devină independent. Și, știți, ar trebui să călătorim 9.500 de mile pentru a purta un război.

Nu vreau asta. Vreau ca ei să se calmeze. Vreau ca China să se calmeze”, a declarat el pentru Fox News într-un interviu difuzat vineri.

Comentariile lui Trump au stârnit imediat o serie de răspunsuri din partea Taiwanului. Acesta a afirmat că nu vede nevoia de a-și declara oficial independența.

De ce vrea China Taiwanul?

Dorința Chinei de a se „reunifica” cu Taiwanul este una îndelungată și istorică. Taiwanul are legături economice și culturale strânse cu China.

Însă majoritatea locuitorilor din Taiwan, care are un sistem democratic robust, se consideră diferiți din punct de vedere politic de China, care a devenit din ce în ce mai autoritară în ultimii ani.

În ultimii ani, China a intensificat diverse forme de presiune, prin exerciții militare care au simulat blocade.

În timpul summitului de săptămâna trecută, Xi i-a spus lui Trump că problema Taiwanului este cea mai importantă în relațiile SUA-China și că o gestionare greșită a acesteia ar putea duce la conflict.

China nu exclude utilizarea forței militare

China și-a exprimat clar poziția față de Taiwan în Legea sa anti-secesiune, introdusă în 2005, în care declară că dorește „reunificarea pașnică” cu insula.

Însă Legea anti-secesiune prevede, de asemenea, că, în cazul în care forțele „independenței Taiwanului” provoacă secesiunea de China sau dacă posibilitatea „reunificării pașnice” a fost epuizată, China poate folosi „mijloace nepașnice” pentru a-și proteja integritatea teritorială.

Aceasta înseamnă că China nu exclude utilizarea forței militare pentru a ocupa Taiwanul, dacă consideră necesar. 

Deși comentariile recente ale lui Trump despre Taiwan au generat titluri în presă, niciun guvern american nu a declarat vreodată în mod explicit că Taiwanul ar trebui să fie independent.

O singură Chină

Ultimul avertisment al lui Trump către Taiwan i-a surprins pe unii observatori. 

Îl văd ca pe un semn că SUA ar putea ezita în angajamentul său față de insulă – și sugerează că Xi ar fi putut face progrese în influențarea președintelui SUA.

Ryan Hass, analist la think tank-ul american Brookings Institution, a declarat că Trump „a crescut riscul de confruntare”, deoarece „simpatia sa vizibilă pentru încadrarea Taiwanului de către Xi va încuraja Beijingul să crească presiunea asupra Taipeiului”.

Însă Trump a subliniat, de asemenea, că „nimic nu s-a schimbat” în ceea ce privește politica SUA față de Taiwan.

Chiar și-a exprimat dorința de a discuta direct cu Lai – lucru care ar înfuriat Beijingul, așa cum s-a întâmplat ultima dată când Trump a vorbit cu un președinte taiwanez.

Mulți vor urmări ce vor face SUA în continuare pentru a vedea dacă va exista într-adevăr o schimbare de politică.

De exemplu dacă Trump va aproba un potențial pachet de armament de 14 miliarde de dolari (10,4 miliarde de lire sterline) către Taiwan, în urma unei vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (8,2 miliarde de lire sterline) anunțate în decembrie.

Fostul președinte Joe Biden a declarat de două ori că SUA vor apăra Taiwanul în cazul unui atac din partea Chinei, părând să se abată de la poziția Americii de „ambiguitate strategică” – o politică în cadrul căreia nu se angajează să apere Taiwanul, dar nici nu exclude această opțiune.

De fiecare dată însă, administrația sa a clarificat ulterior că politica SUA față de Taiwan nu s-a schimbat.