Trump le cere aliaților să repare ce a stricat în ”excursia” din Golf

Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, și generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme, au declarat, într-o conferință de presă din 31 martie, că «următoarele zile vor fi decisive» în războiul cu Iranul. Generalul Caine a anuntat ca au inceput misiunile bombardierelor B-52. Pe de altă parte, The Wall Street Journal citează surse din cadrul administrației Trump care spun că președintele SUA este dispus să încheie operațiunile din Iran chiar și în cazul în care Strâmtoarea Hormuz ar rămâne închisă. Asta ar însemna o înfrângere strategică pentru Statele Unite.

Hegseth: Iranul nu mai poate face nimic

Secretarul Pentagonului, Hegseth, spune: ”Iranul aproape că nu poate face nimic din punct de vedere militar în această privință”. ”Puterea de foc a Americii este în continuă creștere”, în timp ce cea a Iranului ”este în scădere”. ”După doar o lună — doar o lună — noi am stabilit regulile jocului”, a declarat Hegseth.

Trump: aliații să lupte și să ia strâmtoarea

Dar, într-o postere pe social media, președintele Trump spune: ”Am o sugestie pentru toate acele țări care nu pot obține combustibil pentru avioane din cauza Strâmtorii Hormuz, cum este Regatul Unit, care a refuzat să se implice în eliminarea conducerii Iranului. În primul rând, cumpărați din SUA — avem suficient. În al doilea rând, faceți-vă curajul (chiar și cu întârziere), mergeți în strâmtoare și pur și simplu LUAȚI-O. Va trebui să începeți să învățați cum să luptați pentru voi înșivă; SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, așa cum nici voi nu ați fost acolo pentru noi. Iranul a fost, în esență, devastat. Partea dificilă a fost făcută. Duceți-vă și luați-vă singuri petrolul!”

Iranul ”devastat” vinde mai mult petrol și controlează strâmtoarea

Strâmtoarea ”închisă” face posibil că ”Iranul devastat” să exporte cel puțin la fel de mult petrol ca și în perioada premergătoare războiului. Datele citate de Wall Street Journal pe 10 martie arătau că Iranul exporta 2,1 milioane de barili pe zi, fața de 2 milioane în vreme de pace. Mai multe petroliere au ieșit din strâmtoarea Hormuz de la începutul războiului. Media este de circa zece pe zi, de zece ori mai puțin decât în timp de pace. Petrolul transportat este iranian. Țările de destinație sunt aliniate geopolitic. Iranul nu este devastat (cel puțin timp cât insula Kharg, inima comerțului cu petrol nu va fi lovită de SUA) și nici strâmtoarea nu este închisă. Este controlată de Iran pe criterii geopolitice.

Taxa ”geopolitică” pentru strâmtoare

Iranul construiește un regim de taxare pentru tranzitul strâmtorii. Parlamentul iranian lucrează la un proiect de lege care ar impune taxe pentru navele care transportă combustibil și mărfuri. CGRI a stabilit un sistem de înregistrare pentru navele aprobate. Conform Lloyd’s List, cel puțin două nave au plătit pentru tranzit, una raportând o taxă de circa 2 milioane de dolari. La un trafic normal de circa 10 petroliere foarte mari (2-3 milioane de barili) pe zi, aceasta ar genera aproximativ 600-800 de milioane de dolari lunar, comparabil cu veniturile anuale ale Egiptului din Canalul Suez. Ar fi o schimbare fundamentala a ordinii maritime internaționale.

Potrivit The Wall Street Journal, Trump este dispus să încheie conflictul militar cu Iranul chiar dacă Strâmtoarea Hormuz nu va fi redeschisă. Oficiali guvernamentali au declarat că Washingtonul acceptă ca Teheranul să păstreze, pentru moment, controlul asupra acestei rute comerciale importante. Aceasta este o victorie strategica a Teheranului. În cadrul consultărilor interne, Trump ar fi ajuns la concluzia că o ofensivă militară pentru deschiderea strâmtorii ar prelungi semnificativ intervenția. Un astfel de pas ar depăși perioada inițial estimată de patru până la șase săptămâni. În schimb, administrația SUA ar dori să își atingă principalele obiective militare și apoi să reducă intensitatea luptelor.

Rubio: Operațiunea militară se va încheia „în câteva săptămâni”

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat pentru Al Jazeera că operațiunea militară în desfășurare va fi finalizată „în câteva săptămâni”. După aceea, problema Strâmtorii Hormuz se va pune din nou. „Atunci va depinde de Iran să decidă”, a spus Rubio. Alternativ, o coaliție internațională, cu participarea SUA, ar putea impune deschiderea acesteia.

Semnale contradictorii din Washington

Așa cum s-a văzut și pe 31 martie, administrația Trump s-a exprimat în ultimele săptămâni în mod diferit cu privire la importanța strâmtorii. Pe de o parte, a amenințat public că va ataca infrastructura energetică iraniană dacă ruta nu va fi redeschisă. Pe de altă parte, a declarat în repetate rânduri că blocada reprezintă în principal o problemă pentru alte state.

Pe 30 martie, Trump a declarat apoi că Statele Unite poartă discuții cu un „regim mai rezonabil” din Iran pentru a ajunge la încheierea acțiunilor militare. În același timp însă, a amenințat Teheranul cu atacuri asupra infrastructurii civile. Dacă nu se va ajunge la un acord și Strâmtoarea Hormuz nu va fi redeschisă, SUA ar putea, potrivit declarațiilor sale, să „arunce în aer și să distrugă complet” instalații petroliere și energetice, precum și alte obiective, cum ar fi instalațiile de desalinizare pentru alimentarea cu apă potabilă. Aceasta însă ar duce la bombardarea de către Iran a instalațiilor petroliere din monarhiile din Golf.

Critici la adresa lui Trump: încheierea războiului este ”iresponsabilă”

Încheierea operațiunilor militare fără redeschiderea strâmtorii este „incredibil de iresponsabilă”, a declarat, pentru Wall Street Journal, Suzanne Maloney, de la Brookings Institution. „Piețele energetice sunt globale și nu există nicio modalitate de a proteja SUA de daunele economice care deja apar și care se vor agrava”, a explicat Maloney. Și alți experți consideră că, fără o soluție privind Strâmtoarea Hormuz, conflictul va continua să mocnească. Atât timp cât Iranul controlează această trecere, rămâne un instrument de influență asupra comerțului mondial.

Economia globală sub presiune

Economia lumii a suferit de la bun început din cauza creșterii prețului petrolului. Acum, suferă din cauza lipsei fizice a petrolului, în special in Asia. Însă acesta este abia începutul. Chiar și în cazul puțin probabil în care Teheranul ar ajunge la un acord rapid cu SUA, comerțul cu petrol nu-și va reveni imediat. Va fi nevoie de săptămâni sau luni pentru deminarea strâmtorii și pentru ca navele să primească din nou asigurări din partea companiilor de asigurare. Iar cel mai mult va dura refacerea infrastructurii petroliere distruse. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, estimează că va fi nevoie de ani de zile pentru aceasta, în special în ce privește gazele naturale lichefiate. Lagarde critică optimismul de pe piețele internaționale, unde contractele pentru petrol iau în calcul o revenire rapidă la parametri a comerțului în Golf.

Mai multe state, printre care Marea Britanie, Franța și Canada, și-au exprimat deja disponibilitatea de a participa la măsuri pentru securizarea acestei rute. Dacă acest lucru se va concretiza depinde în mare măsură de Teheran. Lovirea unei singure nave va bloca din nou asigurările și traficul prin strâmtoare, fără a fi nevoie de vreo altă operațiune militară a Iranului.