Guvernul de la Beijing a contestat la Organizația Mondială a Comerțului decizia Statelor Unite, a Japoniei și a Uniunii Europene de a acorda Republicii Populare Chineze statutul de „economie de piață“. Această decizie va înrăutăți relațiile dintre Beijing și Washington, mai cu seamă că președintele ales Donald Trump s-a lansat deja într-un război al declarațiilor cu regimul chinez, criticând concentrarea militară a Chinei în Marea Chinei de Sud, relația dintre Beijing și Coreea de Nord și punând sub semnul întrebării respectarea de către SUA a principiului „o singură Chină“ față de Taiwan.
Acțiunea Chinei la OMC riscă să adauge acestui război al declarațiilor și germenele unui război economic în toată regula. Motivul ține de tratatele OMC, care permit statelor membre să aplice măsuri protecționiste în raport cu alți membri care nu sunt „economii de piață“ recunoscute. China a aderat la OMC pe 11 decembrie 2001, iar o clauză a tratatului prevedea că peste 15 ani China ar fi urmat să primească statutul de economie de piață, ceea ce ar fi eliminat barierele protecționiste pe care majoritatea statelor G20 le pun acum în fața comerțului cu China. Acest lucru nu s-a întâmplat însă din cauza opoziției UE și SUA, care au considerat că Republica Populară Chineză nu poate avea o economie de piață, câtă vreme oferă subsidii de stat, reduceri de taxe și alte ajutoare companiilor autohtone.
Riposta Chinei
La Beijing, lucrurile par foarte limpezi: membrii OMC trebuia să recunoască „economia de piață“ chineză, așa cum s-au angajat prin tratatul din 2001. „Drepturile și interesele Chinei trebuie menținute și țara își rezervă dreptul de a acționa în acest sens. Mai mulți membri OMC nu și-au îndeplinit obligațiile“, a spus ministrul chinez al Comerțului, Gao Hucheng. Realitatea este însă că OMC nu are niciun mecanism prin care noul statut al Chinei să fie recunoscut în mod automat de toate statele membre, acest lucru făcându-se individual, ceea ce dă dreptul statelor UE sau Statelor Unite să se opună. „Regretăm că Beijingul a contestat această decizie, în ciuda faptului că CE a făcut o propunere pentru a amenda legislația în cauză“, a declarat un purtător de cuvânt al Uniunii Europene, cu referire la extrem de importantele măsuri anti-dumping impuse Chinei.
Importurile care lasă UE fără locuri de muncă
Pentru a se proteja în fața exporturilor din aceste țări, economiile occidentale au dreptul de a impune taxe anti-dumping de câteva ori mai mari decât taxele vamale clasice. În acest moment, în UE sunt în vigoare circa 50 de taxe anti-dumping împotriva importurilor din China, taxe care ajung până la 65% din valoarea produselor, vizate fiind, în special, oțelul și panourile solare. Cât de importante sunt aceste măsuri o arată situația în care a ajuns siderurgia europeană în urma importurilor din China: din 2008 s-au pierdut 85.000 de locuri de muncă (20% din total) în acest domeniu, iar în ultimul an și jumătate, China și-a dublat exporturile de oțel către UE. Asociația siderurgiștilor din UE, Eurofer, a realizat și o estimare la nivelul întregii economii europene: creșterea importurilor din China va duce la pierderea a 3,5 milioane de locuri de muncă în UE.
Trump va obliga Europa să aleagă
Însă nu doar locurile de muncă și prosperitatea cetățenilor reprezintă rațiunea din spatele deciziei UE de a refuza eliminarea măsurilor anti-dumping, ci și prosperitatea companiilor aliaților transatlantici. În acest moment, SUA și China au o pondere relativ egală în importurile europene. Prin urmare, o recunoaștere de către UE a statutului de „economie de piață“ al Chinei ar duce la o creștere a importurilor din China, în dauna celor din America.
Pentru europeni, marea provocare vine acum de peste Ocean, acolo unde președintele ales Donald Trump a semnalat că va promova o politică protecționistă: va opri negocierile acordului de liber schimb UE-SUA (Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții), va refuza să ratifice „marea realizare“ a administrației Obama – Parteneriatul Transpacific – și poate impune taxe de circa 45% pentru produsele importate din China, pentru a ajuta la crearea de locuri de muncă în Statele Unite. Dacă administrația Trump va aplica asemenea măsuri, UE va fi obligată să renunțe la atitudinea „călduță“ din momentul de față (Bruxelles-ul nu recunoaște economia de piață chineză, însă este dispus să ofere concesii tarifare de la caz la caz). Dacă la această dispută se vor adăuga și provocări politice și militare, UE va ajunge să urmeze SUA într-un război comercial deschis cu China.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.