Tunsul exagerat al oilor periclitează existența speciei

Tunsul oilor, activitate tradițională cu rol economic și de asigurare a bunăstării ciobanilor si animalelor, este o operațiune anuală obligatorie, dificilă și riscantă, ce se efectuează între 15 mai și 15 iunie, perioadă în care temperature medie anuală depășește 10 grade Celsius. Până acum, niciunui cioban nu i-a trecut prin minte ca, oricâtă nevoie ar avea de prețioasa lână, să tundă oile și în noiembrie sau februarie…

In primăvara acestui an, după ce inițial au negat zvonurile existenței unei “găuri de 20 de miliarde de lei în bugetul de stat” și au precizat că este vorba doar de o “încetinire a colectării veniturilor la buget”, guvernanții au trebuit să admită existența sa! Admiterea realității a fost machiată asemenea deja banalizatelor breaking-news și prezentată românilor ca o catastrofă apărută din senin, coalizarea politică de tipul “pupat toți Piața Independenței” excluzând indicarea responsabililor nu atât pentru neprevenirea dezastrului cât mai ales a celor vinovați pentru provocarea sa!

Poate că românii de rând nu au realizat imediat implicațiile catastrofale ale “fenomenalei găuri” pentru fiecare dintre ei, dar politicienii, în ceea ce-i privește – beneficiind, conform propriei evaluari, de indiscutabilă educație macroeconomică – le-au intuit imediat: periclitarea perpetuării politicii “împrumută în numele tuturor și distribuie la prieteni”!

Cu părintească durere în glas, liderii politici anunță poporului măsurile pe care acesta va trebui să le suporte, practic reduse la una singură: creșterea sarcinii fiscale, echivalând unui tuns suplimentar al oilor înaintea venirii iernii!

Pentru a disimula esența măsurilor, sunt invocate în mod repetat tăierea pensiilor speciale, confiscarea averilor nejustificate (naivitate juridică constituțională, având în vedere faptul că prin Constituție orice avere se consideră licită, însemnând că nu deținătorul trebuie să dovedească sursa averii, ANAF fiind obligat la a dovedi sursa ilicită! Constituția României, art. 44.8: caracterul licit al dobândirii se prezumă.), reforma administrativă (nu vă gândiți la reducerea numărului ministerelor sau UAT-urilor!), legea pensiilor (interesantă ideea primului-ministru de a acorda valori diferențiate și discriminatorii unității de măsură a pensiilor, punctul de pensie, anulând practic principiul constituțional al contributivității), legea salarizării, etc.  Toate acestea au șanse de a fi traduse în realitate în forme benefice românilor cu o probabilitate identică celei a  finalizării dosarelor evenimentelor din 1989 sau aducerii în țară a unor mult prea celebri infractori definitiv condamnați…

“Fiscul nu mai iartă pe nimeni: Încep controalele la persoanele fizice din România!”  (Național, România TV…) “Un inspector ANAF a verificat, în medie, 5 persoane fizice în trimestrul IV din 2022… Sumele stabilite suplimentar în urma inspecțiilor fiscale au insumat pe întregul an 425 963 lei…“ (HotNews). ANAF are angajati 174 de inspectori în lupta anitfraudă. Rezultă că media recuperărilor a fost în 2022 de 2 448 de lei, mai mică decât salariul minim pe economie față de care salariul mediu al inspectorilor este cel puțin dublu, dacă nu chiar… triplu?!

Rezultatul înregistrat în 2022 de ofensiva îndreptățită a ANAF  împotriva persoanelor fizice (0,42 milioane lei) prefigurează un timp record (negativ!) de compensare a sumei de 400 000 000 lei de care, prin trecere tacita a legii prin Senatul României au fost iertate BCR si Raiffeisenbank  în 2021. Concret, nouăsutetreizecișinouă de ani și restul zile!  Poate că era recomandabil ca ANAF să recupereze măcar cele 1.92 miliarde de lei pentru care, conform hotărârii din 25.01.2022 a Curții de Justiție a UE, Comisia Europeană a solicitat în mod repetat autorităților române să ia toate măsurile legale pentru recuperarea  ajutorului de stat alocat illegal  în cazul Micula! Curtea de Conturi a României a constatat la rândul său că ANAF a tergiversat demersurile de recuperare… Recent, Comisia Europeană adaugă o bonboană ambară pe gaura bugetară a României suspendând plățile pentru a doua tranșă din PNRR: un mizilic de 53.56 milioane euro.  Motivul este doar pentru necunoscători surprinzător: acordarea arbitrară a șapte contracte de finanțare (nerambursabile, ajutor de stat) de către Ministerul Energiei!

Vizita Fondului Monetar Internațional, cu intenții diferențiat interpretate și percepute, poate fi apreciată neutru ca fiind de documentare „în direct” sau, pe limba lor, “on site”. Pentru vizita, guvernantii dau senzatia a se fi pregatit temeinic, daca dam crezare spuselor primului ministru: “Nu am de gand sa dau vreun pas inapoi. Este nevoie de reforma majora.” Exprimarea datatoare de sperante ar fi fost “voi face pasi inainte” pentru ca daca nu face pasi inapoi inseamna ca ramane pe loc, convietuind cu “risipa bugetara, evaziunea fiscala si inechitatea fiscala” pe care proiectul legii asumat de Guvern se angajeaza sa le… elimine!

Cum le elimină? Chiar dacă declarativ măsurile vizează instituții financiar-bancare, corporații sau mici entități economice, taxe, impozite, etc., efectul ultim al acestor măsuri va fi resimțit de cetățeni care, de multe ori fără a realiza acest lucru, sunt cei care vor acoperi gaura, condiție necesară pentru a permite crearea uneia mai mari…

Care cetățeni? Raportul Dimensiuni ale Incluziunii Sociale în România în anul 2020 elaborat de Institutului Național de Statistică ne prezintă un tablou sintetic al mulțimii persoanelor vizate de controalele ANAF: din totalul persoanelor ocupate (realizand venituri), 14.9% erau sub pragul saraciei, comparativ cu 29.6 % în cazul persoanele fără activitate economico socială. Persoanele singure în vârstă de până la 65 de ani au o rată de sărăcie de 25.8% iar cele cu vârsta de peste 65 de ani sunt săraci în proprție de 42.1%…

Raportul se întinde pe 89 de pagini. Triste…

Nu cred că sunt singurul care l-a parcurs. În mod sigur a fost distribuit tuturor birourilor din Parlament, de la Cotroceni și din Piața Victoriei. Distribuit! Analizat?! Greu de crezut…

Cu diplomatica intelepciune, jandarmul banilor publici, Curtea de Conturi a Romaniei se abtine de la o luare publica de pozitie, risipa bugetara parand a fi o noutate de care ia cunostinta din presa.  Conform propriului raport pentru anul 2021 in urma a 1 512 misiuni de audit financiar a constatat abateri financiare de 53 miliarde lei, prejudicii de (doar) 1.7 miliarde lei si a determinat venituri suplimentare de 1.4 miliarde lei (2.6% din abaterile financiare!). Dacă datele Raportului nu au fost corect interpretate, atunci instituția ar trebui să organizeze cel puțin semestrial conferințe de presă la care să explice pe înțelesul cetățenilor!

Dar, oricât ar părea de straniu, există măsuri la îndemâna autorităților capabile de echilibrarea bugetului național a căror evidență are semnificația unui deget public arătător îndreptat către cele trei palate ale Conducerii Națiunii:

• Reducerea numărului de parlamentari la 300 (discreția prezentării rezultatelor ultimului recensământ sugerează oricum diminuarea raportului de reprezentare a alegătorilor!);
• Reducerea numărului ministerelor la nivelul Olandei (17), Franței (16) sau măcar al Poloniei (18);

–  Reformarea administrativă a țării prin desființarea județelor și înființarea celor deja bine-cunoscute opt regiuni istorice (Banat, Bucovina, Crișana, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania);

– Renunțarea la sprijinul exagerat si nejustificat de rezultate, legislativ si financiar, acordat IMM-urilor cărora, după 30 de ani li se permite să funcționeze cu capitaluri de câteva sute sau mii de lei care, fiind evident insuficiente chiar pentru înregistrarea societăților, implică folosirea banilor publici si transferul responsabilității rambursării creditelor bugetului statului (ex. FNGCIMM);

• Finanțarea de către băncile de stat (CEC Bank, Eximbank) exclusiv a proiectelor de investiții productive, prin direcționarea fondurilor statului si populației in această direcție, lăsând proiectele private (ansambluri de locuințe, mall-uri, restaurante, hoteluri, etc.) în grija băncilor private

• Încetarea subvenționării din bugetul statului a ONG-urilor, bisericii si, nu in ultimul rând, a “casei regale a Romaniei”…

• Devalorizarea leului, pentru descurajarea importurilor, stimularea exporturilor si limitarea capitalurilor speculând diferențialul de dobândă leu/valute…

• Accentuarea caracterului punitiv al justitiei (“Dacă vrei să pedepsești puțin,  trebuie să pedepsești aspru!” – Napoleon I), eliberările din detenție să nu poată avea loc înainte de recuperarea integrală a prejudiciilor stabilite legal, sancționarea prin demitere definitivă a magistraților – judecători și procurori – ale căror hotărâri și trimiteri în judcată sunt infirmate de hotărârile definitive în procent mai mare de 10-15% (magistrații trebuie să aplice, nu să interpreteze legea!) și nu există scuză pentru necunoașterea legii de către… magistrați!

• Recuperarea consecințelor financiare ale hotărârilor infirmate de instanțe juridice superioare și a incetării procedurilor datorită prescrierii de la magistrații însărcinați cu gestionarea dosarelor respective;

• Verificarea anuală a situațiilor financiare ale partidelor parlamentare de către Curtea de Conturi și publicarea rapoartelor în presă;

• Limitarea până la interzicere a cheltuirii bugetelor publice pe înlocuiri inutile de borduri, co-finanțarea cluburilor sportive private, a concertelor private, etc.;
• Obligarea organelor administrației locale să închirieze imobile (construcții și terenuri) la un preț care să permită recuperarea valorii imobilului în maxim zece ani. Este șocant prețul la care a fost evaluat metrul pătrat al Parcului Bordei și prețul cu care a fost închiriat metrul pătrat din Parcul Herăstrău pentru restaurante…

Lista ar putea continua… inutil. Dar rezultatul ignorării obligațiilor de bună gestiune a țării sunt, încurajată de lipsa răspunderii politicului, este subliniat de rezultatul ultimului recensământ: “Populația rezidentă a României, conform rezultatelor definitive ale RPL 2021 este de 19 053 815 persoane, în scădere cu 1.1 milioane locuitori față de recensământul din octombrie 2011… fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente a României s-a adâncit în ultimii zece ani…”

In 1989, populația României era de 23,16 milioane locuitori…  In acest ritm, în circa 100-150 de ani, guvernanții vor rămâne singuri, iar cetățeni români de rând vor putea fi admirați doar în muzee, iar binecunoscuta baladă MIORIȚA va circula într-o nouă variantă, aceea a ciobanului rămas fără mioare…

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.