Ucraina, Rusia, UE: de care parte este Trump?

Donald Trump a declarat că ”se apropie” finalul războiului, chiar dacă „discuțiile nu au dus la niciun progres tangibil în ceea ce privește un acord de pace”, relatează Financial Times. Trump a afirmat că a avut o discuție „excelentă” cu omologul ucrainean și cu „multe progrese” în negocieri. Însă cei doi „au oferit puține detalii despre punctele în care au înregistrat progrese”, notează cotidianul economic.

Este una dintre cele mai optimiste relatări despre întâlnirea de la reședința din Florida a președintelui SUA. Marea majoritate a publicațiilor internaționale văd lucrurile altfel.

Teritorii, securitate, alegeri

Înainte de a pleca spre SUA, Zelenski a anunțat că a căzut de acord cu partea americană a asupra a 90% din planul in 20 de puncte pe care s-a negociat. Însă cele 10 procente în dezacord sunt cele mai importante: concesiile teritoriale și garanțiile de securitate. Se adaugă și viitorul statut al centralei nucleare Zaporoje, cea mai mare din Europa. Și se mai adaugă chestiunea alegerilor prezidențiale, despre care Zelenski spune ca nu pot fi organizate legitim în actualele condiții de securitate.

În privința acestor două puncte sensibile apar câteva întrebări. Cine trage de timp și nu tratează cu seriozitate negocierile? De care parte este președintele Statelor Unite?

Cine trage de timp: Rusia sau Ucraina?

Rusia și Ucraina „pretind că sunt pregătite pentru pace, dar aceasta este pur și simplu o manevră pentru a-l îmbuna pe președintele american”, susține Vanguardia. „Nici Putin, nici Zelenski nu vor să facă concesii teritoriale și, prin urmare, nu sunt posibile negocieri reale”, scrie cotidianul spaniol.

„Principalul obstacol” în calea încheierii războiului este întrebarea „dacă președintele rus Vladimir Putin este sau nu dispus să semneze un acord-cadru de pace propus de Kiev și de negociatorii șefi ai lui Trump”. „Nu există nicio indicație că Rusia este pregătită să negocieze serios”, a declarat pentru ziar fostul diplomat american Daniel Fried, citat de New York Times.

În loc de renunțarea unilaterală la teritorii, planul de pace al lui Zelenski prevede crearea unei zone economice libere în Donbas, din care ucrainenii, dar și rușii ar trebui să își retragă trupele. Acest lucru ar trebui confirmat de ucraineni printr-un referendum. În această privință, la Mar-a-Lago pare să nu se fi înregistrat niciun progres. Trump și Zelenski au subliniat pur și simplu că aceasta este una dintre cele mai dificile probleme.

O strategie pentru Ucraina

Președintele Ucrainei are o strategie – oferă concesii care să oblige Rusia să arate dacă își dorește cu adevărat sau nu să pună capăt războiului. Dacă își dorește cu adevărat pacea, președintele Putin ar trebui să fie de acord cu o zonă economică demilitarizată. Similar, Zelenski propune ca centrala nucleară de la Zaporijia, care este controlată în prezent de Rusia, să fie exploatată în comun cu SUA. Energia produsă ar fi destinată atât Ucrainei libere, cât și teritoriilor ocupate de Rusia. Dar și această chestiune a rămas nerezolvată la întâlnirea din Florida.

Garanțiile de securitate au rămas și ele în aer. Zelenski a cerut ”garanții solide de securitate, care să reflecte Articolul 5 al Tratatului NATIO”. Menținerea unei securități similare cu cea a statelor NATO ar însemna transferul unor cantități impresionante de arme în Ucraina, investiții în apărarea aeriana și, nu în ultimul rând, prezența unor trupe din țările NATO în Ucraina. Or, Rusia se opune categoric, iar acesta a fost unul dintre motivele oficiale ale invaziei din 2022. La fel, recunoașterea anexării celor patru regiuni ucrainene, plus Crimeea, este una dintre condițiile nenegociabile puse de Rusia.

De partea cui este președintele Trump?

De partea cui este președintele Trump? ”Sunt de partea păcii”, a spus chiar el, la reședința de la Mar-a-Lago, în prezența președintelui Ucrainei. Numai că, cu doar o oră înainte de a-l întâlni pe Zelenski, Trump a discutat la telefon cu președintele Vladimir Putin – ”o conversație bună și productivă”. Și care, potrivit consilierului pentru securitate al președintelui rus, s-a încheiat cu respingerea unei prevederi fundamentale a planului UE pentru pace în Ucraina. ”Au căzut de acord că o soluție pe termen lung este mai bună decât încetarea provizorie a focului cerută de ucraineni și europeni”, a spus Iurii Ușakov.

Iar oficialul rus a subliniat că mingea este în terenul Ucrainei în acest moment. Kievul trebuie să ia „o decizie politică curajoasă si responsabilă” privind Donbasul. ”Având în vedere situația de pe front, Kievul trebuie să nu amâne această decizie”, a spus Ușakov, potrivit New York Times. El a adăugat că președintele Putin a acceptat oferta americană de a crea doua grupuri de lucru pentru rezolvarea conflictului – unul pentru chestiuni de securitate și unul pentru problemele economice.

UE joacă „poker” cu Ucraina

În ce privește aspectele economice, președintele Zelenski pare să cadă victimă unui ”poker al Uniunii Europene”, scrie Berliner Zeitung. ”Apropierea de președinta Comisiei Europene și cancelarul german a devenit o problemă pentru Zelenski”, scrie ziarul german. Cei doi lideri europeni au fost susținătorii confiscării activelor ruse din Europa. În cele din urmă, la summitul UE de pe 18 decembrie, a câștigat poziția susținută de președintele Franței și premierul Italiei – înghețarea sine die a fondurilor ruse și finanțarea Ucrainei cu o sumă mai mică, prin îndatorarea în comun a statelor UE.

În acest fel, America lui Trump are varianta de a obține un „comision” prin gestionarea banilor Rusiei împreună cu Moscova, pentru potențiala reconstrucție a Ucrainei. Însă totul poate fi anulat de un veto al unei țări UE, oricare ar fi ea. Problema banilor Rusiei rămâne deschisă, iar Trump îl poate face pe Zelenski să simtă nemulțumirea sa față de aliații europeni. Înainte de începerea întâlnirii din Florida, Trump a și declarat că speră ca aceasta problemă să se rezolve în curând. Rezolvarea, în viziunea SUA, înseamnă punerea acestor bani la dispoziția Rusiei și Statelor Unite, Europa urmând să plătească din propriul buzunar.

Anul planurilor in „n” puncte pentru Ucraina

Primul an al celui de-al doilea mandat Trump se încheie cu o cursă pentru încheierea păcii între Rusia și Ucraina. Este ultimul episod al unui spectacol diplomatic care a început cu celebra ceartă între președinții Trump și Zelenski, în Biroul Oval, în februarie 2025. Actuala fază a început la mijlocul lunii noiembrie. Atunci au apărut în presa americană câteva detalii despre un „plan in 28 de puncte” pentru pace în Ucraina. Era un negociat de trimișii președinților Rusiei și SUA. La fel ca și după întâlnirea Putin-Trump din Alaska, în luna august, liderii europeni au intervenit. Au diluat ceea ce era văzut ca un dictat impus Ucrainei. Au avut loc discuții la Geneva și la Berlin între europeni și ucraineni, încheiate cu rescrierea acestui plan in 28 de puncte.

Acum, la final de an, în Florida, propunerile ucraineano-europene par să fi fost respinse din nou. Singurul semnal pozitiv este că președintele Trump nu a dat un ultimatum Ucrainei. Armistițiul provizoriu este respins de Rusia, iar oficialii de la Moscova sugerează că aceasta este și poziția președintelui Trump. Garanțiile de securitate cerute de Ucraina și europeni nu par să fi fost acceptate de mediatorii americani. Iar formula concesiilor teritoriale propusă de Ucraina este respinsă de Rusia.

În plus, toate negocierile de până acum nu pot fi numite cu adevărat astfel. Partea rusă nu s-a aflat la masă, ci doar a comentat de pe margine. În conferința sa de presa de dinainte de Crăciun, președintele Putina declarat că „mingea se află în terenul oponenților noștri occidentali, în special regimul de la Kiev și susținătorii săi vestici”. Asta înseamnă că următoarea mișcare trebuie să aparțină Kievului. Dacă Ucraina nu este pregătită, Putin a anunțat, duminică, ce va urma: Rusia își va atinge obiectivele pe cale militară.

Război înghețat instabil și pericol pentru Moldova

Pentru La Stampa, „impresia generală este că președintele ucrainean a plecat de la Mar-a-Lago cu mâna goală”. „Poate că a câștigat timp”, recunoaște cotidianul italian, pentru că Donald Trump „a exclus orice termen limită” pentru ajungerea la un acord. Dar „războiul continuă, negocierile continuă, iar pacea rămâne o perspectivă îndepărtată”.

”Putin pare să simtă că are America de partea lui. Nu pare să se teamă de nemulțumirea președintelui SUA. Rusia va câștiga oricum acest război, pare să arate Putin prin atacurile asupra Ucrainei chiar în contextul negocierilor din Florida. Cât va mai dura? Donald Trump nu a vrut sa dea un raspuns exact”, scrie Die Zeit.

Iar pacea despre care se discută tot mai mult începând din luna noiembrie nu este cu adevărat pace, spune John J. Mearsheimer, într-un interviu recent pentru Le Figaro. Pentru profesorul de la Chicago University, negocierile dintre SUA, Rusia si Ucraina nu sunt decât un teatru, pentru că nu par să tin cont de realitatea de pe front. ”Cea mai bună variantă este cea a unei păci în condițiile impuse de Rusia. Însă nu cred că se va întâmpla. Ne îndreptăm spre un conflict înghețat care va duce la relații execrabile între Rusia și Europa. Va fi un conflict înghețat și mai instabil decât înainte, pentru că va implica puncte de fricțiune multiple: Arctica, Marea Baltică, Kaliningrad, Belarus, Moldova și Marea Neagră”.