UE are nevoie de un dușman comun

Integrarea militară a UE este ajutata de perceperea Rusiei ca dușman comun al întregii Europe, iar apoi va alimenta pe mai departe aceasta percepție. ”Sper că acum avem forța – la fel cum Kohl și Mitterrand au avut-o în privința monedei euro – să creăm o Europă care nu poate fi dată înapoi, care va supraviețui împreună furtunilor ordinii mondiale. Avem nevoie de același tip de gândire acum în privința chestiunii militare. Trebuie să ne pregătim pentru scenarii în care Bardella devine președinte al Franței și Kaczynski revine la putere în Polonia”, a spus Manfred Weber, președintele PPE, în luna februarie.

Împrumuturile militare, parte din programul relansării UE

Integrarea militară, cointeresarea marilor companii producătoare de arme prin profituri, cointeresarea guvernelor mai reticente prin perspectiva unui rețete împotriva dezindustrializării pot fi un nou liant pentru UE. În 2024, raportul lui Mario Draghi arăta că UE are neapărată nevoie de investiții de 800 de miliarde de euro anual, pentru a ieși din capcana productivității și creșterii economice slabe. Industria apărării era văzută și de Mario Draghi ca un motor esențial. Împrumuturile SAFE, de 150 de miliarde de euro, pot fi văzute ca o părticică din acest necesar. Ele vin și cu avantajul integrării militare și al spectrului unui dușman comun al întregii Europe.

Este necesar acest impuls prin îndatorare pentru că Europa de Vest nu mai performează la nivel economic începând de la criza financiară din 2008-2009. Consensul social este tot mai slab nu doar in politica externă. Au apărut întrebări și sciziuni importante legate de creșterea economica, de protecția mediului, popoare și populații, patriotism, educație, enclavizare pe fondul imigrației. Pe acest fond, partidele tradiționale au pierdut teren mult în fata celor anti-sistem. Ascensiunea extremelor politice face necesare măsuri de limitare a libertății lor de acțiune în eventualitatea ajungerii la putere – moneda unică la nivel economic, dar și integrarea la nivel militar și industrial.

Problema Rusiei nu se rezolva doar cu bani

Autorul doctrinei militare ”șoc și groază”, aplicată în invazia SUA în Irak, atrăgea atenția încă din 2024 că, înainte de a scoate banii din buzunarele cetățenilor, liderii europeni ar trebui ”să producă o strategie care să nu fie o prostie”. Cheltuielile militare sunt întotdeauna mai mari decât cele proiectate. ”Inflația apărării” duce la creșteri de cost de 3-7%, scria Harlan Ullman. Ministrul Radu Miruta se plânge de creșteri de 30% sale prețurilor Rheinmetall. Oferta militară este tradițional redusă, producătorii pot recurge la creșteri de preț în lipsa unei concurențe mari. La aceasta se adaugă inflația din Europa și din întreg Occidentul.

Primul obiectiv ar trebui să fie crearea unei forțe militare cu costuri accesibile, capabilă să se confrunte cu Rusia. Iar pentru asta, liderii europeni nu mai trebuie să creadă că marile cheltuieli sunt răspunsul. Rusia a suferit deja pierderi importante. Armata SUA a avut nevoie de 15 ani pentru a-și revenit după războiul din Vietnam. Apoi, Rusia va trebui să păstreze forțe considerabile în zonele ocupate din Ucraina, înainte de a ataca o altă țară. Aderarea la NATO a Finlandei și Suediei ar bloca la lunga frontieră terestră și maritimă alte forțe ruse. Toate aceste elemente ar reduce din costul descurajării Rusiei de către Europa mai scria Ullman.

UE are nevoie de un dușman comun

Pentru a merge mai departe, proiectul UE are nevoie de un dușman comun și de integrare militară. UE s-a retras de la bun început din orice comunicare cu Rusia, in 2022. Rusia este ușor identificată ca dușman comun în țările Europei centrale și de Est. Nu însă și în restul UE. Premierul Spaniei este mai atent la evoluțiile din Venezuela, le sutele de mii de imigranți venezueleni sau în relația cu Mexicul, la crearea unei alianțe socialiste in America Latina decât la dronele care cad în Letonia. Italia este interesată de relațiile cu guvernele libiene aflate în conflict poate mai mult decât de dronele care cad în Estonia.

Rusia spune că vrea dialog, UE ezită

Pe 17 mai, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declară că Moscova ar putea relua dialogul cu Europa în legătură cu războiul Rusiei din Ucraina. ”Discuția activă pe această temă – trecerea către înțelegerea faptului că la un moment dat vor trebui să vorbească cu rușii – este un lucru bun”, a spus Peskov. Kremlinul este interesat de reluarea comunicării.

De partea cealaltă, liderii UE au început discuții pentru a găsi un negociator pentru Rusia. Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și de Securitate, este respinsă de Kremlin. Kallas de declarat că la summitul din Cipru, săptămâna viitoare, se va discuta despre numirea unui reprezentant pentru dialogul cu Rusia. Până acum, au fost vehiculate numele fostului premier italian Mario Draghi și cel al Angelei Merkel.

Însă, scrie The New York Times, liderii UE trebuie să dezbată în primul rând ce vor discuta cu Rusia lui Putin. Dorința pentru dialog nu este aceeași în UE. Ministrul de externe al Lituaniei a declarat, într-un interviu pentru Neue Zurcher Zeitung, că Rusia pregătește un atac asupra unui stat UE sau NATO. A spus și că trupele NATO ar putea cuceri enclava Kaliningrad. UE va trebui să dezbată nu ce va discuta cu Rusia, ci dacă va discuta. După invazia in Ucraina, Rusia ca dușman al Europei poate fi mai utilă relansării economiei vest-europene si proiectului european decât Rusia ca partener de dialog pentru o soluție în Ucraina.