UE caută omul care să vorbească direct cu Putin, iar numele Merkel revine surprinzător în joc

Uniunea Europeană caută omul care ar putea redeschide dialogul cu Vladimir Putin. În culisele diplomației europene se discută intens despre nume grele precum Angela Merkel sau Mario Draghi, considerate posibile punți de legătură între Europa și Kremlin. După ani în care Bruxellesul a rupt aproape complet contactele oficiale cu Moscova, războiul din Ucraina și blocajul negocierilor conduse de Statele Unite împing acum Europa spre o schimbare de strategie. În spatele ușilor închise, liderii europeni se tem că riscă să rămână spectatori într-un posibil acord decis fără ei, scrie Financial Times.

În capitalele europene se discută tot mai apăsat despre nevoia unui „șoptitor” pentru Kremlin — o figură politică suficient de puternică și credibilă încât să poată vorbi direct cu Vladimir Putin.

Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, miniștrii de externe ai Uniunii Europene urmează să dezbată la o reuniune în Cipru dacă fostul cancelar german Angela Merkel sau fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, ar putea reprezenta blocul european într-un eventual dialog cu liderul rus.

Discuțiile vin într-un moment delicat. Negocierile de pace conduse de Statele Unite par blocate, iar războiul din Ucraina continuă fără perspective clare de oprire.

În spatele scenei diplomatice, oficialii europeni se tem că lipsa unui rol activ al Europei ar putea duce la un acord nefavorabil pentru Kiev și pentru securitatea continentului.

Administrația lui Donald Trump, preocupată acum de propriul conflict din Orientul Mijlociu, le-ar fi transmis europenilor că nu se opune unor contacte directe între UE și Kremlin, în paralel cu negocierile americane.

Bruxellesul a întrerupt aproape toate canalele oficiale cu Moscova după invazia rusă din 2022. De atunci, doar câțiva lideri europeni au mai încercat sporadic să ia legătura cu Kremlinul. Acum însă, lipsa progreselor și prelungirea războiului schimbă calculele politice.

Pe lângă Merkel și Draghi, unele state europene îi propun și pe președintele Finlandei, Alexander Stubb, sau pe fostul lider finlandez Sauli Niinistö drept posibili emisari.

Totuși, alegerea unui reprezentant comun riscă să provoace noi tensiuni în interiorul Uniunii Europene. Unele guverne consideră ideea riscantă și se tem că va scoate la iveală și mai mult diviziunile dintre statele membre privind relația cu Rusia.

Volodîmîr Zelenski a transmis deja că își dorește o voce europeană puternică la masa negocierilor și că Europa trebuie să fie implicată direct în orice discuție despre viitorul războiului. Liderul ucrainean ar prefera, potrivit unor oficiali, „pe cineva precum Draghi” sau un lider european foarte influent.

În cazul Angelei Merkel, situația este însă complicată. Fostul cancelar german este criticat inclusiv în propria țară pentru relația apropiată pe care Germania a avut-o cu Rusia în timpul mandatelor sale și pentru dependența energetică construită atunci în jurul gazului rusesc. Un parlamentar german a numit chiar ideea folosirii ei drept negociator „absurdă”.

Cu toate acestea, Merkel a declarat recent că regretă faptul că Europa a fost exclusă din negocierile cu Putin și a avertizat că liderul rus nu trebuie subestimat. Tot ea a admis însă că Putin ia cu adevărat în serios doar liderii aflați încă în funcție.

Între timp, Kremlinul pare să încurajeze discret ideea reluării dialogului. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat recent că liderul rus este „la doar un apel telefonic distanță” pentru țările europene.

Însă Moscova transmite și un mesaj clar: preferă să discute direct cu marile puteri europene, nu cu Uniunea Europeană ca bloc, pe care o consideră prea divizată și prea lentă în luarea deciziilor.

În spatele tuturor acestor negocieri planează aceeași întrebare: după mai bine de trei ani de război, cine mai poate vorbi cu Putin — și cine îl mai poate convinge să accepte pacea?

Citește și: ANALIZĂ Trump și Putin la Beijing. Este China noul arbitru al ordinii globale?