UE, Rusia și gazele: Adio, dar rămân cu tine

Comisia Europeană a amânat propunerea planificată de a interzice definitiv importurile de petrol rusesc, din cauza creșterii prețurilor la energie determinată de al treilea război din Golf. Amânarea reflectă, de asemenea, tensiunile cu Ungaria și Slovacia. Sunt singurele două state din UE care încă achiziționează petrol din Rusia rusesc, prin conducta Drujba.

În baza sancțiunilor UE existente, importurile de petrol rusesc au fost interzise temporar, necesitând reînnoiri la fiecare șase luni prin unanimitate, Ungaria și Slovacia beneficiind de o scutire fără termen limită. Propunerea amânată ar fi stabilit o interdicție permanentă, necesitând doar o majoritate calificată pentru aprobare și închizând lacunele rămase.

Legislația era inițial programată pentru 15 aprilie, dar a fost acum eliminată din calendar. O purtătoare de cuvânt a Comisiei a declarat că nu există o nouă dată stabilită, dar a subliniat că UE rămâne angajată în introducerea acestei măsuri. Amânarea nu semnalează o schimbare de politică. Citând-o pe președinta Ursula von der Leyen, purtătoarea de cuvânt a avertizat că revenirea la combustibilii fosili din Rusia după încheierea războiului din Ucraina ar fi o „eroare strategică”.

UE înlocuiește o dependență cu alta

Ministrul economiei din Germania, Katherina Reiche, a declarat, la o conferință pe teme energetice din Texas, că o criză a aprovizionării cu energie ar putea apărea la sfârșitul lunii aprilie sau în mai, dacă conflictul va continua. Ea a adăugat că decizia Germaniei de a elimina treptat energia nucleară a fost o greșeală majoră și că importurile mai mari de gaz, transportat din străinătate cu nave-cisternă vor reprezenta o parte importantă a soluției.

Cu alte cuvinte, Germania înlocuiește o dependență cu alta. Renunțând la energia nucleară, ca și la cea din arderea cărbunilor, Germania a devenit dependentă de gazele lichefiate din SUA (un partener instabil, care a avertizat deja că nu va mai oferi termeni ”favorabili” pentru exporturile de gaze spre Europa, dacă acordul comercial umilitor UE-SUA semnat în 2025 nu va fi aplicat) și din Qatar (unde facilitățile de lichefiere au fost atacate de Iran).

Războiul din Golf și războiul ideologic între ecologiști și ”negaționiști”

Autonomia strategica dorita de UE ar presupune ca măcar marile economii europene să aibă un mix energetic foarte divers: nuclear, regenerabil, gaz, cărbune, hidro. În cazul în care una dintre componente este afectată de o criză, sunt disponibile celelalte. Însă războiul din Ucraina și cel din Golf nu par să îndrepte politica spre această abordare prudentă, ci spre o ideologizare și mai puternică a dezbaterii despre energie.

Ecologiștii europeni vor ca UE să se axeze pe energia regenerabilă. ”Nu există strâmtori” care să gâtuie energia verde – vântul, soarele, scrie Financial Times. Și secretarul general ONU, Antonio Guterres, spune că ”dependența noastră de combustibilii fosili destabilizează climatul, economia globală și securitatea globală. Trebuie să accelerăm tranziția la energia regenerabilă mai mult ca niciodată. Ea oferă securitate climatică, energetică și securitate națională”.  Iar Greenpeace plusează: războiul otrăvește apa, distruge solul. ”Renunțarea la combustibilul fosil poate duce la mediu mai sustenabil, mai curat și sănătos”.

Europenii au confundat dependența cu superioritatea lor culturală

Aceste apeluri la renunțarea la combustibilii fosili nu spun însă nimic despre costuri – economice și sociale. Nimic despre noi dependențe de mineralele critice față de o putere globala sau altă. Și nici despre instabilitatea energiei regenerabile.

”Dacă trebuie să ne plătim singuri pentru propria apărare, pentru securitatea energetică și pentru Ucraina, din buzunarul nostru, atunci calculul este destul de simplu. Nu ne mai putem permite sisteme de asistență socială de la naștere și până la moarte. Noi, europenii, privim cu aroganță spre americani pentru că SUA au tichete de masă, în timp ce noi avem venituri garantate pentru cetățeni.

Noi, europenii, am trăit într-o stare de delir, în care am confundat propria noastră dependență patetică cu superioritatea culturală. Odată ce ajungi într-o asemenea stare avansată de iluzie, va fi foarte dificil să te reconectezi la realitate. Nu văd niciun partid politic, în nicio țară europeană, fie de stânga, de dreapta sau de centru, care să aibă o strategie concretă pentru o Europă independentă. Tot ce se oferă sunt diferite forme de dependență”, scrie Wolfgang Munchau, pentru UnHerd.

Motorina și benzina pot urma explozia prețului kerosenului

Revenind la criza energetică, Europa s-ar putea confrunta cu un deficit de energie și combustibil chiar de luna viitoare. Asta dacă strâmtoarea Hormuz nu va fi redeschisă, a declarat directorul executiv al Shell, la conferința din Texas, potrivit The Guardian. El a remarcat dublarea prețului kerosenului. Motorina s-a scumpit, însă prețul ar urma să mai crească în cursul lunii aprilie, pe modelul combustibilului pentru aviație. Iar benzina ar putea ajunge la un preț mult mai mare în perioada vacanței de vară. Totul dacă strâmtoarea Hormuz va rămâne blocată și dacă va continua distrugerea instalațiilor petroliere din Golf.

„Asia de Sud a fost prima care a resimțit acel impact puternic. Acesta s-a extins apoi către Asia de Sud-Est, Asia de Nord-Est și, ulterior, tot mai mult către Europa, pe măsură ce ne apropiem de luna aprilie”.

Iar șeful BlackRock, Larry Fink, spune că, în cazul în care petrolul va crește la 150 de dolari barilul, se poate ajunge la o recesiune economică globală.