Un an de când Călin Georgescu e sub control judiciar. Cum cita din trei legionari într-un interviu din 2014

În 2014, Călin Georgescu dădea un interviu din poziția de membru al societății civile. În 2012, fusese una dintre opțiunile de premier atunci când MRU a fost numit pentru a-l înlocui pe Emil Boc. În interviul care a apărut atunci și pe Cotidianul, Călin Georgescu a vorbit despre metodele prin care ar rezolva problemele țării și, pe parcurs, a citat din trei figuri cu conexiuni legionare.

Călin Georgescu a citat dintr-un preot care spunea că Zelea Codreanu e un alt Mihai Viteazul

„Pământul ţării este sfânt prin eroii, martirii şi sfinţii pe care îi adăposteşte în adânc, spunea părintele Iustin Pârvu”, a menționat, în interviu, Călin Georgescu, când a fost întrebat despre vânzarea către străini a pământului țării.

Iustin (uneori Justin) Pârvu este un preot născut în 1919. La 17 ani, s-a alăturat Mânăstirii Durău. Peste doar doi ani, la 19 ani, intra în Mișcarea Legionară, unde a fost membru între 1938 și 1940. În 14 mai 1948, a fost arestat de regimul comunist și închis pentru 12 ani.

S-ar putea spune că părintelui Pârvu nu i se mai pot pune deasupra capului viziunile legionare din tinerețe. Totuși, Pârvu a trăit până în 2013.

Cu doi ani înainte de moarte și cu trei ani înainte de interviul acordat de Georgescu, părintele Pârvu dădea un interviu pentru atitudini.com în care îl elogia pe liderul legionar Zelea Codreanu.

„Ne-au luat agricultura, ne-au luat comerțul, ne-au luat toate bogățiile şi aurul acestei țări, dar nu ne-au luat credința, nu ne-au luat tradițiile şi evlavia creştină. De aceste realități dau mărturie şi pelerinii străini, chiar episcopi, patriarhi şi mitropoliți care rămân impresionați de evlavia acestui popor, ce continuă să îşi păstreze obiceiurile într-o lume modernă de azi.

Şi acest lucru m-a făcut să îmi amintesc de ceea ce spunea Corneliu Zelea Codreanu „că aici vor veni toate neamurile să se desfăteze de frumusețea şi bogăția acestei țări. Iată cum cuvintele lui se adeveresc. Şi văd o asemănare mare între acest Codreanu şi domnitorul Mihai Viteazul, pentru că amândoi au luptat pentru biruința acestui neam, prin stârpirea tuturor duşmanilor şi străinilor ce ne-au oprimat şi furat bogățiile şi valorile țării. Amândoi au murit martirizați pentru nişte idealuri mărețe şi dumnezeieşti.

Amândoi erau personalități puternice, alese de Dumnezeu, cărora puțini le puteau sta înainte. Mihai Viteazul a legat țările acestea de peste Carpați într-un singur neam, aşa cum au fost de la început lăsate de Dumnezeu. Singur Mihai Viteazul care a cutezat să facă această unitate între cei de un neam, între cei de o limbă, între cei de o credință ortodoxă. Oameni care au pus mai presus neamul şi nația decât propriile lor interese şi de aceea Dumnezeu i-a ales pe ei să împlinească acest plan divin, al unității noastre româneşti. Cel care a continuat această luptă şi acest ideal al unității noastre de neam, a fost Corneliu Zelea Codreanu. Aceşti oameni, alături de alți domnitori măreți ai neamului nostru, fac parte din planul lui Dumnezeu care acționează în istorie”, spunea preotul în 2011.

Ion Gavrila Ogoranu, anticomunist cu istoric legionar. O altă sursă de inspirație pentru Călin Georgescu

„Spre exemplu, SUA au transmis de curând că investitorii americani vor veni în România numai dacă se va semna un nou acord cu FMI şi va fi votată o legislaţie permisivă pentru exploatarea gazelor de şist. Cât tupeu trebuie să ai, ca să faci o asemenea declaraţie? Şi câtă slugărnicie ca să o accepţi? Dar „brazii se frâng, nu se îndoiesc“, spunea un erou al neamului, Ion Gavrilă Ogoranu. Eu zic că românii nu vor sta îndărătul gratiilor, până ce bătrâneţea şi rutina vor pune stăpânire pe ei, iar vitejia va rămâne amintire şi dorinţă neîmplinită”, a spus Georgescu în interviu, vorbind despre lipsa de verticalitate a românilor.

Ion Gavrilă Ogoranu face parte din mișcarea de rezistență anticomunistă din Munții Făgărașului. Acesta a fost condamnat la moarte de regimul comunist, dar sistemul nu a reușit să-l captureze pentru a-l executa. A trăit până în 2006, când avea 83 de ani.

În tinerețe, însă, Ogoranu a făcut parte din Mișcarea Legionară.

„În 1934 a devenit elev al Liceului „Radu Negru” din Făgăraș, iar în 1936 a început să aibă legături cu Mișcarea Legionară. Într-o primă fază a făcut parte din „mănunchiul de prieteni”, pentru ca ulterior să intre în Frățiile de Cruce, organizația de tineret a Mișcării, cunoscută pentru structura sa ierarhică și ritualizată.

(…) În anul școlar 1940-1941, Ogoranu era elev în clasa a VIII-a de liceu (corespunzătoare clasei a XII-a de astăzi) și șef al Frățiilor de Cruce din liceul său, precum și al organizației din întregul județ Făgăraș. În timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941, el a organizat o coloană de tineri legionari care a mărșăluit prin oraș, intonând „Sfântă tinerețe legionară”, imnul Mișcării Legionare”, a explicat istoricul Dorin Dobrincu pentru G4Media.

Totodată, legionarii din prezent îl țin aproape de inimă pe Ion Gavrilă Ogoranu. Comemorarea de la Tîncăbești pentru moartea lui Corneliu Zelea Codreanu, care era în trecut organizată de Noua Dreaptă condusă de deputatul Tudor Ionescu, este în prezent sub egida Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”, conform Scena 9.

Gruparea legionară Noua Dreaptă, în vârful activității lor, îl comemora pe Ion Gavrilă Ogoranu.

O poezie controversată a lui Radu Gyr, amintită de Georgescu

„Oameni buni, nu mai priviţi la culoarea cenuşie ca la un simbol al cuminţeniei, este timpul să ne trezim! Totul s-a transformat într-un imens crematoriu unde sunt incinerate libertatea şi viitorul neamului românesc. Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, a adăugat Georgescu la o pledoarie despre politicienii și intelectualii români.

„Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!” este poezia pentru care comuniştii l-au condamnat la moarte pe Radu Gyr, în 1958, conform Historia. În articolul menționat, mai multe personalități fac diferența între caracterul anticomunist al poeziei și trecutul legionar al lui Radu Gyr.

Poetul Gyr a fost una dintre figurile de top ale Mișcării Legionare. În timpul guvernării legionare în cadrul regimului antonescian, septembrie 1940-ianuarie 1941, Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al teatrelor.

Totodată, Gyr este o altă figură celebrată de legionarii din prezent. Noua Dreaptă a organizat comemorări și pentru acesta.

„Membru de seama al Miscarii Legionare, Comandant Legionar si sef al regiunii Oltenia, Radu Gyr este autorul versurilor majoritatii cantecelor legionare, intre care Imnul Tineretii Legionare, Imnul Mota-Marin, Imnul Muncitorilor, etc. În timpul scurtei guvernari legionare, Radu Gyr a indeplinit functiunea de director general al teatrelor.

Intemnitat sub regimul antonescian, Radu Gyr este apoi eliberat din temnita Aiudului si i se ingaduie sa mearga pe frontul antibolsevic, in linia I, in misiune de sacrificiu. Este ranit si adus in tara. În anul 1945, regimul comunist îl încadreaza în „lotul ziaristilor” si îl condamna la 12 ani de detentie politica. Este eliberat în 1956 dar dupa doi ani este din nou arestat si condamnat la moarte pentru poezia „Ridica-te Gheorghe, ridica-te Ioane”. În total, sub regimul comunist a executat aproape 16 ani de detentie”, îl descriu cei de la Noua Dreaptă pe Gyr.

Legea Vexler, promulgată de președintele Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan tocmai a promulgat legea care prevede că distribuirea ”prin intermediul unui sistem informatic” a materialelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, negarea sau diminuarea Holocaustului, precum și negarea crimelor de război va constitui infracțiune și se va pedepsi cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și peste în anumite cazuri, scrie Profit.ro.

• Acum legea prevede că distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Proiectul adoptat stabilește că dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
• Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului sau a Holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia prin intermediul unui sistem informatic constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
• Aceeași sancțiune se va aplica pentru negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident și prin intermediul unui sistem informatic a genocidului, a crimelor contra umanității și a crimelor de război, recunoscute astfel prin decizii ale tribunalelor internaționale.

Apă, hrană, energie nu e o idee nouă

„Consumul de resurse este problema pe termen scurt şi lung a omenirii. Mare parte a ecosistemelor planetei sunt distruse. Unul din trei alimente pe care le avem pe masă se datorează contribuţiei albinelor. Dispariţia acestor mici vietăţi poate duce la stingerea vieţii. Polenizarea artificială se practică deja în China, prima ţară unde aceste insecte excepţionale aproape că au dispărut. Pe acest fond se duce o luptă aprigă pentru ceea ce numim resurse strategice, adică apa şi hrana, dar şi energia verde. Or, România mai deţine încă posibilităţi importante de utilizare a acestor resurse”, a explicat Georgescu despre viitorul omenirii în 2014.

De altfel, Călin Georgescu a dezvoltat prima strategie națională de dezvoltare durabilă a României. În interviu, a vorbit despre ce ar face pentru viitorul României. El acuză în interviu că deși statul are strategia dezvoltată de el din 2008, nu s-a aplicat niciun punct.

• „1. Întărirea legislativă şi constituţională a statului. Legi administrate eficient de funcţionari în a căror autoritate populaţia să aibă încredere.
• 2. Lansarea cercetării şi dezvoltării cu implicarea universităţilor.
• 3. Politici monetare şi fiscale ferme. Nivelul taxelor să fie scăzut. Păstrarea monedei naţionale este un mare atu, care nu trebuie neglijat. Şi sub nici o formă nu trebuie aderat la moneda euro!
• 4. Dezvoltarea căilor de transport.
• 5. O politică externă regională şi globală de promovare a concilierii.
• 6. Transformarea unui handicap în avantaj de nişă economică: agricultura românească. Protecţia pădurilor şi conservarea mediului. Dezvoltarea durabilă – concept naţional.
• 7. Securitatea persoanei: strategia de sănătate bazată pe prevenţie, hrană sănătoasă, educaţie prin mişcare, politică demografică stabilă.”

Țăranul, soluția pentru România

„A te baza pe micul producător, pe ţăranul care a dat identitatea românilor, înseamnă să contracarezi asediul corporaţiilor, care îţi dictează ce să mănânci, ce să bei, cu ce să te îmbraci, ba chiar şi cum să gândeşti. Ţăranul îşi organizează singur propria producţie. Te salvezi tu, ca ţară, şi îi mai ajuţi şi pe alţii care vor să o facă şi nu mai au cum. Micul producător contribuie la însănătoşirea României. Graţie lui vom rezolva, în cea mai mare parte, problema şomajului.

Toată lumea va avea ceva de făcut. Dacă ştii să faci ceva cu mâna ta, nu depinzi de nimeni, eşti autonom. Acum, românii bat drumurile Occidentului, slugărind prin străini, în loc să muncească şi să prospere în ţara lor. Tot ce ar trebui să facem, ca guvern naţional, ar fi să promovăm micul întreprinzător, breslele şi meseriile larg răspândite, ajutate de o industrie performantă şi nepoluantă. Acţiuni precise, nu bătut apa în piuă pe marginea unor generalităţi. Micul producător ne oferă, prin urmare, definiţia succesului”, a explicat atunci Georgescu.

Mai mult, Călin Georgescu pune în spatele țărănimii și renașterea lumii occidentale, pe care o definește ca fiind decadentă. Liderul suveranist explica în 2014 că agricultura românească ar putea duce țara în vârful lumii.

Citește și: Deputatul „legionar” care nu și-a ascuns niciodată iubirea pentru Zelea Codreanu

„Ţăranul român reprezintă gena autentică a civilizaţiei mileniului actual. El reprezintă nu doar şansa redresării României, ci însăşi speranţa renaşterii lumii occidentale, care încearcă cu disperare să-şi îndrepte nesăbuinţele trecutului. Ţăranul român a fost în mare parte distrus de febra consumistă şi de supermarketurile care s-au înmulţit enorm la nivelul întregii ţări. Apoi a fost redus la tăcere, fiindu-i atacat cadrul natural, de care depinde existenţa sa. A fost jefuit orbeşte, s-a vândut pe nimic resursa naturală primară.

Prin urmare, eu nu aş promova industria alimentelor bio, ci gospodăria ţărănească tradiţională. Prin ea am ajunge la bio în mod natural. România, ţară bio! Cu ea aş cuceri lumea toată! Roşia românească – cultivă această roşie în Germania. Pune-l pe neamţ să o facă! Ei bine, nu poate, cu toată tehnologia lui, pentru că nu are pământul ţării noastre, care este cel mai roditor. Şi, peste asta, este un pământ sfânt. Dacă se pune la punct agricultura ţărănească tradiţională, exporturile de grâne româneşti se vor face nu pe bani, ci contra aur.”

Interviul integral: Dr. Călin Georgescu: „În ultimii 25 de ani, sufletul românesc a fost trecut prin sabie”