Un mare retailer german întoarce spatele Schweighofer

Retailerul german de bricolaj Hornbach a anunţat că va înceta relaţiile comerciale cu procesatorul de lemn Holzindustrie Schweighofer din Austria, pe segmentul lemnului pentru construcţii şi a lemnului rindeluit. Nemții susțin că silvicultura responsabilă face parte, de mulţi ani, din principiile de bază ale propriei afaceri.

„Ţinem ca furnizorii şi partenerii noştri de afaceri să respecte principiile unei silviculturi responsabile. Colaborăm strâns cu
furnizorii noştri pentru a dovedi provenienţa lemnului şi pentru a împiedica existenţa în sortimentul nostru a produselor din lemn din
surse incerte sau ilegale. Din acest motiv am fost permanent în dialog strâns cu Schweighofer şi FSC (Forest Stewardship Council). Am urmărit atent procesul de re-certificare a Schweighofer şi am decis să încetăm colaborarea cu această companie pe segmentul lemnului pentru construcţii şi a lemnului rindeluit”, a declarat Mugurel-Horia Rusu, director general Hornbach România. Astfel, colaborarea dintre Hornbach şi Holzindustrie Schweighofer va înceta începând cu luna ianuarie a anului viitor, iar pentru gama de lemn pentru construcţii şi lemn rindeluit a fost ales, deja, un furnizor nou. „Hornbach şi-a asumat voluntar, încă din 1996, responsabilitatea faţă de WWF şi Greenpeace de a nu importa lemn necertificat din regiuni tropicale. Compania se implică pentru a îndrepta atenţia clienţilor asupra lemnului certificat cu sigiliul de calitate al Forest Stewardship Council® (FSC®). Pentru Hornbach, lemnul provenit din regiuni din afara Uniunii Europene trebuie să deţină obligatoriu la achiziţie certificarea FSC. Pentru lemnul care provine din Uniunea Europeană se aplică legislaţia europeană. Compania acceptă în acest caz şi alte dovezi cu privire la provenienţa necontestabilă şi legală a produselor din păduri administrate exclusiv în mod sustenabil’, se spune într-un comunicat de presă.

În acest moment, Hornabach deţine 154 de magazine mixte de materiale de construcţii şi grădinărit, în nouă ţări din Europa (Germania, Austria, Olanda, Luxemburg, Elveţia, Cehia, Slovacia, Suedia şi România), dintre care șase în România (Bucureşti Berceni, Bucureşti Militari, Bucureşti Baloteşti, Braşov, Timişoara şi Sibiu).

Ancheta EIA

O investigație făcută de către Environmental Investigation Agency US arată că cel mai mare procesator de lemn din România, Holzindustrie Schweighofer, continuă să cumpere lemn tăiat ilegal. Rezultatele complete ale anchetei, efectuată în septembrie 2016, au început să fie arătate printr-o serie de filme scurte de către EIA. Primul episod al serialului ”Dosarele S” prezintă camioanele fantomă care intră zilnic pe porțile celor trei fabrici Schweighofer din țara noastră. Echipa de investigații a urmărit respectivele vehicule la locațiile unde erau înregistrate punctele de încărcare oficiale și a descoperit că acestea erau fie într-un lan de porumb fie într-un cimitir. Lisa Handy, director în cadrul EIA, spune că legislația din România prevede ca pentru fiecare transport de lemn trebuie să existe un document însoțitor, numit AVIZ. Acest document, care există atât pe hârtie cât și în formă electronică, include numeroase informații despre transport inclusive coordonatele GPS ale locului în care lemnul a fost încărcat în camion. EIA a obținut coordonatele GPS ale punctelor de încărcare înregistrate în cazul mai multor camioane care au livrat lemn către Schweighofer. Un camion cu numărul de înmatriculare BN 52 PAV a livrat un transport de lemn către fabrica din Reci în septembrie 2016.
Investigatorii EIA au mers înapoi pe traseul camionului până la punctul de încărcare declarat oficial și s-au trezit în mijlocul unul
lan de porumb. Adică în satul Costișa, județul Neamț, într-o zonă agricolă, fără păduri. Tot în septembrie 2016, un alt camion, având
numărul de înmatriculare CV 18 EDY, a livrat, de asemenea, un transport de lemn către fabrica din Reci. Atunci când echipa de investigație a mers la punctul de încărcare indicat, a găsit un loc încă și mai puțin probabil să fie sursa reală a lemnului decât lanul
de porumb – cimitirul din satul Oituz, județul Bacău. În acestă zonă nu există păduri rășinoase. Conform EIA, aproape jumătate din
punctele de încărcare declarate oficial vizitate de investigatorii EIA în septembrie 2016 par să fie false fiind situate la mare depărtare de
orice zonă în care ar putea fi încărcați bușteni. Specialiști în sectorul forestier din România au explicat că utilizarea coordonatelor
GPS false în documentele oficiale care însoțesc transporturile este o metodă obișnuită de “spălare” a lemnului obținut ilegal, prin
ascunderea originii acestuia. “Efectul utilizării de coordinate GPS false în AVIZ-ul de însoțire constă în lipsa oricărei legături între
compania care acceptă lemnul și pădure. Responsabilii companiei nu au nicio cale de afla unde anume a fost încărcat în realitate, camionul cu lemn și prin urmare nu au de unde să știe dacă lemnul respective a fost tăiat ilegal sau nu”, a declarat Handy.

Răspunsul

Compania Holzindustrie Schweighofer este convinsă că nu tot ce se întâmplă în pădurile din România este rău și greșit, deși un reportaj lansat recent de EIA lasă această impresie, se spune într-un comunicat Schweighofer. „România are un sistem de control foarte avansat în domeniul silvic, numit SUMAL, care își propune să urmărească toate activitățile din sectorul lemnului, de la recoltare până la procesare și la utilizatorul final. În prezent – cu îmbunătățirile suplimentare care urmează să fie implementate în SUMAL – sistemul garantează că volumul autorizat spre exploatare din partida respectivă (APV) nu poate să fie depășit de volumul declarat în avizul de însoţire a materialului lemnos. Codul unic de transport (care trebuie să fie scris pe aviz) este generat de către serverul SUMAL (prin urmare, de către Ministerul Mediului) doar în cazul în care nu a fost depășită cantitatea aprobată spre recoltare (suma volumelor tuturor avizelor emise pentru lemnul transportat din acea partidă nu depașește volumul din acel APV). Conform legislației în vigoare, pe avizele de însoțire a materialului lemnos nu trebuie și nu se menționează coordonatele GPS ale locului de expediție. În mod
regretabil, faptele menționate în reportajul de trei minute al EIA nu sunt informaţii noi, iar videoclipul nu vine cu nicio soluție.
Coordonatele GPS nu sunt informații publice și nu sunt cunoscute cumpărătorului de lemn – cum ar fi Holzindustrie Schweighofer – așa
cum tocmai EIA menționează în mod corect. Prin urmare, luând critica în serios, Holzindustrie Schweighofer a avut inițiativă și a demarat procedura de colectare de la fiecare furnizor și pentru fiecare APV, a datelor GPS pentru punctele de încărcare respective, cu scopul de a compara aceste date cu cele ale locului de încărcare din propriul sistem de urmărire prin GPS”, se spune în comunicatul Schweighofer.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.