Un omagiu adus lui Ion I.C. Brătianu

Se spune că „Recunoștința este o floare rară“.

Avem datoria, de aceea, ca atunci când o astfel de floare rară se sădește pe pământ românesc să o facem cunoscută. În ziua de 24 noiembrie 2017, la 90 de ani de la dispariția marelui om de stat Ion I.C. Brătianu, făuritorul României Mari, primăria orașului Oradea, condusă de adevărați români gospodari, în frunte cu Ilie Bolojan, îi aduce un omagiu prin dezvelirea unei statui ce i-o închină.

Este poate primul demers pe care o administrație îl face pentru a onora Centenarul Marii Uniri.

Cred că al doilea gest de recunoștință ar fi reamplasarea în Piața Unirii din Oradea a statuii Regelui Ferdinand, întregitorul țării. Această statuie fusese realizată și amplasată în Piața Unirii în 1926, când era prim-ministru Ion I.C. Brătianu, fiind dată jos, de „forțele răului“, în anul 1940.

S-au împlinit 100 de ani de când țara noastră a hotărât să intre într-un război crâncen – Primul Război Mondial – pentru a împlini un ideal de veacuri: Unirea cea Mare.

Și pentru că această decizie, luată după multă chibzuință, s-a datorat în bună parte lui Ion I.C. Brătianu, încercăm să facem să retrăiască personalitatea sa.

Iată și Declarația de Război semnată de R. Ferdinand și Tot Guvernul în frunte cu Ion I.C. Brătianu (aflată în A.N., publicată în premieră).

Ion I.C. Brătianu s-a născut pe 20 august 1864, fiind al treilea dintre cei opt copii ai lui Ion și Pia Brătianu.

După absolvirea studiilor liceale la Colegiul „Sf. Sava“, Ion I.C. Brătianu va urma cursurile Școlii de Poduri și Șosele din Paris, la îndemnul tatălui său.

Este interesant de arătat că, mama sa, Pia, apreciindu-i talentul literar, propunea ca „Pe Ionel să-l facem avocat, ne scoate sărăcia din casă“, propunere la care Ion I.C. Brătianu se opunea cu îndârjire, spunând: „Este singura profesie de la care îi opresc pe băieții mei cu amenințarea de blestem și de a le lua numele. Nici o conștiință nu rezistă la ispitele pledoarii lor și la controversele cauzelor. În Cameră, avocații mi-au amărât zilele îndestul“.

În vara anului 1883, Ion I.C. Brătianu pleacă la Paris să-și continue studiile. Urmează un an liceul Saint-Barbe și apoi, între 1884-1886, Școala Politehnică. După trei ani de pregătire matematică, Ion I.C. Brătianu se înscrie la Școala de Poduri și Șosele din Paris, pe care o absolvă în anul 1889, când primește diploma de inginer constructor.

Despre viața și studiile lui Ion I.C. Brătianu în acești șapte ani putem afla informații din impresionanta corespondență pe care a purtat-o cu familia, peste 2.300 scrisori adresate părinților și fraților, scrisori păstrate la Biblioteca Academiei – Cabinetul de Manuscrise, documente din păcate puțin cercetate.

Iată câteva dintre aceste scrisori ale lui Brătianu.

La 3 martie 1887, Ion I.C. Brătianu îi destăinuia tatălui său, într-o scrisoare, că era atras de cursul de hidraulică și că se gândea să se specializeze în această ramură,  „adică în porturi, canaluri și mai ales irigații, atât de necesare țării noastre.“

De altfel, prof. ing. Alfred Durand Claye, titularul cursului, un strălucit specialist să vadă „lucrările de regularizare a cursurilor torențiale și irigații din sudul Spaniei, mai ales, care se aseamănă mult cu România.“

Să reținem atenția ce se acordă în urmă cu 130 de ani construcției de canale și irigații… Iar noi ce facem astăzi, am distrus irigațiile și am abandonat canalul de pe Siret și Buc. – Dunăre…

Cu mult haz, Ion I.C. Brătianu descria familiei, la 23 aprilie 1887, desfășurarea examenului de chimie, arătând că, „după 3 zile de manipulări și spargeri de sticle și sticluțe“ în laboratorul de chimie, a obținut nota 16 (notele erau până la 20).

Revenit în țară pentru a-și petrece vacanța, Ion I.C. Brătianu participă în iunie 1887, alături de A. Saligny, la inaugurarea liniei ferate la Râmnicu Vâlcea, dar și la cercetarea construcției docurilor și silozurilor de la Brăila, primele silozuri din Europa la care s-a folosit betonul armat prefabricat.

În cel de al doilea an de studii (1887/1888) la Școala de Poduri și Șosele din Paris, Ion I.C. Brătianu urmează cursurile obligatorii, dar și un curs de drept administrativ care era obligatoriu pentru francezi, dar pe care Ionel îl va urma, socotindu-l folositor.

(Astăzi la noi se reînființează INA condus de dl ministru P. Năstase).

Practica din vara anului 1888 el și-o va începe pe șantierele inginerului Gustave Eiffel, care-l primește la recomandarea lui Eugeniu Carada, cu care era prieten.

Amintesc că Eugeniu Carada, fondatorul Băncii Naționale a României în 1880, a fost ca un al doilea tată pentru Ionel Brătianu, îndrumându-l în anii formării ca inginer, dar și ca politician și om de stat, ulterior.

Dovadă stă corespondența dintre cei doi, la 4/16 decembrie 1883.

Iată o scrisoare pe care E. Carada i-o trimitea la Paris lui Ionel, scrisă și semnată de mâna sa, aflată în Arhiva Brătianu de la B.A.R.

Gustave Eiffel – la rugămintea – lui E. Carada, îi va da lui Ionel scrisori de recomandare pentru a vizita alte 10 uzine.

Despre atelierele pe care le va cerceta Ion I.C. Brătianu, spunea: „Atelierele de construcții, după cum văd, se aseamănă toate. Acel al lui Eiffel are însă un caracter mai simplu, mai practic, mai inteligent prin urmare“.

În anii 1888 erau în plină desfășurare lucrările de construcții ale viitoarei Expoziții Universale de la Paris din 1889. Astfel că Ion I.C. Brătianu va putea să urmărească o parte din aceste lucrări și mai ales Turnul Eiffel, proiectat și executat de G. Eiffel (Cele 7 milioane nituri bătute).

După încă un an de studii, la 27 mai 1889 Ion I.C. Brătianu anunță întreaga familie că a absolvit Școala de Poduri și Șosele din Paris, devenind inginer. Semnează scrisoarea „Inginer Ion I.C. Brătianu“.

În toamna anului 1889, Ion I.C. Brătianu se întoarce în țară, cu dorința de a intra în corpul tehnic pentru a-și dovedi capacitatea profesională. De altfel, nici tatăl său nu dorea să-și vadă fiul implicat în hățișurile vieții politice înainte de experiența pe care i-o oferea munca, iar tot ce știa el mai bine în momentul revenirii era ingineria.

La 1 noiembrie 1889 este numit inginer asistent în serviciul căii ferate Fetești-Cernavodă, condus de inginerul Anghel Saligny. Lui Ion I.C. Brătianu i se va încredința conducerea lucrărilor de lărgire a liniei Bacău-Piatra Neamț, studiul și construcția variantei noi pentru amplasarea gării din Râmnicu-Sărat.

În același timp, va participa și la construcția podului peste Dunăre, sub conducerea directă a lui A. Saligny.

Printre celelalte sarcini, A. Saligny îi va încredința lui Ion I.C. Brătianu conducerea serviciului fotografia podului peste Dunăre. Mărturie stă și scrisoarea pe care el i-o trimite fratelui său Vintilă, la Paris, pentru a-i cumpăra un aparat fotografic.

Cariera inginerească a lui Ion I.C. Brătianu se sfârșește în anul 1895, septembrie, după inaugurarea podului peste Dunăre. Atunci, la insistențele lui D. Sturdza, el va candida pentru parlament, fiind ales deputat de Gorj în 1896.

În 1897, la nici 33 de ani, lui Ion I.C. Brătianu i se încredințează portofoliul de ministru al Lucrărilor Publice.

Un rol deosebit i-a revenit lui Ion I.C. Brătianu în calitate de ministru la construcția Portului Constanța, când a trebuit să ia măsuri ferme pentru deblocarea lucrărilor oprite de antrepriza Hallier, care își epuizase fondurile. Printre primele măsuri a fost numirea în 1897 a prof. ing. Gh. I. Duca la conducerea lucrărilor și punerea în regie a lucrărilor. Litigiul cu antrepriza Hallier a fost tranșat de un „tribunal arbitrar“ înființat în 8 ianuarie 1900, al cărui președinte a fost Mihail C. Șuțu, guvernatorul B.N.

O atenție deosebită a acordat Ministerul Lucrărilor Publice condus de Ion I.C. Brătianu dezvoltării rețelei de căi ferate din țara noastră. Să reținem lungimea totală a liniilor ferate în exploatare, în anul 1896 era 2879,6 km.

În următorii ani, 1897-1898, a sporit cu 200 km (100 km/an).

Atunci se vor realiza liniile ferate de legătură ale vechiului regat cu Transilvania Râmnicu Vâlcea – Râul Vadului (60 km) și Tg. Ocna – Târgu Ocna (42). Tot acum se va realiza și o altă legătură cu Transilvania. Șoseaua Cârligu-Caprei-Frontieră pe Valea Jiului, la care, pentru prima oară la noi, tânărul inginer O. Alexandrini va executa un pod din beton de 26 m deschidere.

Interesul tehnic al lucrării l-a determinat pe ministrul Ion I.C. Brătianu să facă o vizită, împreună cu P. Ferdinand și prof. ing. Elie Radu.

Tot în anii mandatului său se vor înălța câteva edificii remarcabile. Palatul Casei de Depuneri și Consemnațiuni și Palatul Poștelor (azi Muzeul de Istorie Națională).

La 27 decembrie 1908, Regele Carol I îi încredințează lui Ion I.C. Brătianu conducerea guvernului țării. El va fi prim-ministru între anii 1908-1910, 1914-1919, 1922-1927 (12 ani).

În timpul guvernării sale se vor înălța o serie de edificii publice remarcabile: Palatul Ministerului Lucrărilor Publice (azi Primăria Capitalei), Palatul Bursei și Camerei de Comerț, Palatul de Justiție Ploiești (azi Palatul Culturii), Palatul Societății Politehnice București, Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, Universitatea București, Liceul D. Cantemir și altele.

La încoronarea de la Alba Iulia, Ion I.C. Brătianu, în calitate de prim-ministru, a adus coroanele regelui și reginei.

În anul 1925, guvernul Ion I.C. Brătianu promovează legea pentru unificarea administrativă, care conținea obligativitatea tuturor comunelor „ca în termen de 4 ani să-și întocmească planurilor de amenajare și sistematizare.“

Țin să vă prezint proiectul de amenajare al Pieței Unirea din Oradea Mare pentru amplasarea statuii Regelui Ferdinand, proiect întocmit de arh. Duiliu Marcu și aprobat de Consiliul Tehnic Superior.

Cred că Regele Ferdinand ar trebui pus pe soclul său, acum la 100 de ani, pentru a sta de strajă la hotarul țării.

Pasionat de istorie, Ion I.C. Brătianu nu și-a putut urma dorința. L-a „răzbunat“ însă, cum spunea dl Acad. Ion A. Pop, fiul său, Gheorghe Brătianu (rezultat din căsătoria de o clipă cu Maria Moruzzi), fiu care avea să devină unul din cei mai mari istorici ai țării. Sunt mulțumit că după ani, grație colaborării cu istoricul Alex. Istrate din Iași, s-a găsit certificatul de naștere al lui Gh. Brătianu, pe care-l prezentăm pentru prima oară.

Ion I.C. Brătianu ne-a mai lăsat o moștenire, de care ar trebui să ne îngrijim, Așezămintele Ion I.C. Brătianu din București, unde a strâns un tezaur neprețuit de documente, cărți și hărți.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.