Băncile îngheață sau chiar închid conturi bancare pentru omisiunea sau refuzul „actualizării” datelor cu caracter personal, cu consecința sechestrării sumelor de bani aflate în respectivele conturi, aparținând titularului. Măsura se menține până la conformare – banii nici măcar nu pot fi mutați la alte bănci în caz de refuz al conformării. În mod normal, singurele situații în care niște sume de bani pot fi blocate în conturi sunt acuzația penală (caz în care procurorul poate dispune un sechestru în vederea confiscării sumelor respective sau în vederea asigurării recuperării prejudiciului cauzat de infracțiune), condamnarea penală (caz în care judecătorul poate dispune confiscarea sumelor respective sau acoperirea prejudiciului) sau poprirea (în vederea achitării unei datorii). În toate situațiile de natură penală este aplicabilă prezumția de nevinovăție și prezumția caracterului legal al provenienței banilor.
Cu toate acestea, cu sau fără justificare constând în vreo suspiciune de spălare de bani, finanțare a terorismului sau corupție, ridicată la adresa titularului conturilor, banca ia discreționar și samavolnic măsura, deseori fără vreo prealabilă notificare a titularului. Datele cu caracter personal, care sunt, oricum, materia primă, „recolta” necesară capitaliștilor de supraveghere pentru a-și fabrica produsele lor predictive (estimarea comportamentului nostru în achiziții comerciale sau ideologice), devin prețul forțat, incomensurabil ca valoare, al recăpătării accesului la sumele de bani aflate în cont, sume care sunt obiectul dreptului de proprietate și care nu sunt purtătoare ale vreunei suspiciuni de fraudă sau de spălare de bani – dimpotrivă, sunt obiectului unei prezumții constituționale de caracter licit al dobândirii. Este un șantaj pe față, cu aparență de legalitate și cu suport fragil în „condițiile generale de afaceri” ale băncii (contracte de adeziune, ne-negociabile, pe care clientul băncii nici nu știe că le-a acceptat). Banca, bazându-se pe forța sa economică monopolistă și pe faptul că autoritățile o implică în „lupta” contra corupției, a spălarii de bani, a fraudei și a pandemiilor inventate (în realitate, nu e o luptă, ci un jalnic spectacol de wrestling menit a ține panica populației la niveluri ridicate) își permite această nebunie totalitară de a-și împărți și segrega clienții în funcție de furnizarea datelor cu caracter personal. Mai mult chiar, banca își permite chiar și aroganța de pretinde titularului contului, care s-a conformat la timp și docil cerinței actualizării datelor cu caracter personal (se înțelege, desigur, că aceste date trebuie furnizate periodic, cu cadența impusă de bancă), să indice și să justifice modul în care și-a cheltuit banii.
Date fiind monopolul acordat de stat băncilor și comportamentul lor concertat, cartelar, precum și faptul că informațiile privind ratingul și scoringul clienților sunt accesibile tuturor membrilor acestui cartel (nu și publicului), din această practică de cămătar – legal susținut și intens promovat – s-au ivit două alte consecințe majore în planul egalității în fața legii și al non-discriminării.
Băncile îngheață sau închid conturile unor clienți și ale firmelor în care sunt asociați sau administratori, iar aceștia nu-și mai pot deschide conturi la nicio altă bancă. Băncile nu deschid conturi de capital social dacă nu le convine ceva în obiectul de activitate al societății comerciale pe care un cetățean oarecare intenționează să o constituie (notă – fără un cont de capital, registrul comerțului nu acordă personalitate juridică unei societăți în curs de constituire). Stigmatul astfel creat, pentru motive aflate la cunoștința exclusivă a băncilor, iradiază chiar și la persoanele aflate în relații strânse sau de rudenie cu stigmatizații inițiali. Odată căpătat acest stigmat, direct sau prin iradiere, toți senzorii, toți algoritmii, toate sistemele de identificare facială sau virtuală, toate reacțiile de rejectare ale capitalismului de supraveghere, se abat asupra stigmatizaților, ca o furtună de nisip care erodează, punct cu punct, întregul rating de cetățean și consumator pe care îl deținea stigmatizatul, determinând degradarea sa civică, cu o violență și un cortegiu de consecințe incomparabile cu cele care însoțesc, de regulă, statutul de persoană condamnată penal. Stigmatizatul ajunge mai rău decât un pușcăriaș, așa cum suspectul de infectare, asimptomatic, era supus anul trecut unui regim de detenție medicală sau arest la domiciliu mai rău decât cel aplicat unui inculpat.
Stigmatizatul nu mai este un cetățean cu drepturi și libertăți, el este un marginalizat sau chiar exclus din societate.
Cetățeanul european (sau vestic, în general) are convingerea încă nestrămutată că „scorul de cetățean”, ratingul social, este un instrument totalitar specific chinezesc. Dar, de fapt, acest instrument este deja o cutumă a societății vestice, o lume atașată cândva drepturilor și libertăților, care rejecta segregarea și prețuia dreptul de proprietate. Ratingul de cetățean ne face pe toți suspecți, iar când granzii capitalismului de supraveghere (serviciile secrete și corporațiile Big Tech, Pharma și Finance) decid să ne aplice un stigmat oarecare – o aluniță în frunte sau o șapcă purtând inscripția Make Romania Great Again – suntem deja, noi și cei apropiați nouă, degradați civic și social.
Întrucât plățile și încasările în bani fizici, lichizi, sunt limitate valoric la sume minore, sistemul bancar este inevitabil. Pentru plățile mari, care depășesc aceste plafoane maximale, trebuie ca părțile tranzacției să aibă conturi bancare. Suspendarea sau închiderea unui cont bancar poate pune părțile tranzacției prin în imposibilitatea de plată/încasare. Libertatea comerțului – principiu constitutional – și încrederea în pilonii fundamentali ai infrastructurii economice sunt, pur și simplu, aneantizate, printr-o decizie discreționară a unei acrituri de ofițer de compliance al băncii, care a fost deranjat de persoana clientului sau de reacția sa întârziată la notificările automate pe care le introduce în sistem (că, dacă ar fi existat suspiciuni de fraudă sau de spălare de bani, autoritațile și organele statale competente ar fi trebuit să intervină, la sezizarea zisului ofițer).
La fel ca și conturile bancare, care pot fi suspendate, închise sau refuzate, și conturile sau profilurile pe platformele de comerț on line ori paginile de socializare pot fi suspendate, închise sau refuzate, pentru încălcarea “valorilor comunității” (pe care nimeni, niciodată, nu le-a putut dibui) sau pentru răspândirea de fake news (chit că cel mai mare fake news este practicat chiar de către granzii capitalismului de supraveghere, cei care cenzurează sau interzic, în purul stil bolșevic al anilor `50 ai secolului trecut, orice informație sau opinie care nu le este convenabilă).
De ce se întâmpla asta? Pentru că ei pot, pentru că ei au monopolul, pentru că noi nu mai avem alternativă la infrastructura lor cartelară și la comerțul lor impus de statele care le-au devenit captive. Pentru că noi le-am permis.
Nu noi le-am permis.Sa fim seriosi..
Vor să ne-arunce spre bitcoin pe care tot ei îl controlează, precum restul criptomonedelor.
De aceea bitcounu bate spre $50.000, de aceea Musk, cel ce nu are nici o afacere pe plus dar e cel mai bogat, e pus să cumpere sau să zică c-a cumpărat bitcoaie, că vinde Tesla pe aceleași părelnicii.
Iar dacă ne uităm la cum încurajează băncile centrale, cu CE în frunte, și guvernele din întreaga lume bitcoaiele n-ar fi greu de văzut că puterea din unbră e aceiași. Dacă covidu nu v-a deschis deja ochii.
Singura pers din Romania ,care și-a dat seama ce înseamnă transhumanism.
Îl plasează pe Domnia Sa : Nr 1 la Capacitatea de Înțelegere ,și pe Calin Marchievici ,Nr 2 la capacitatea de înțelegere.
Totuși ,domnul Marchievici ,este sub semnul întrebării : lasindu-l pe Andrei Marga sa scrie articole în numele său.
Cu toate astea , nu vreau sa scriu că Marchievici , a fost Deturnat .
Să nu credeti ca bancile nu pot fara banii vostrii, dimpotriva, ii incurca.
Richard Werner a aratat pe viu, in 2014, ca atunci cind cineva ia imprumut, banii se fac din condei.
Ca bancile imprumuta banii depunatorilor sau teoria fractionara sint simple povesti. Din pacate aceste minciuni sint predicate viitorilor economisti la cele mai inalte nivele.
Azi, renumitul filozof, economist, jurist si cate si mai cate, cearta bancile, e marti, 3 ceasuri rele, si i-a casunat pe acest sector..
Chiar mai crede ca se pot fura bani (publici), depune in banci si tinuti bine, pentru „zile grele” de catre haita de politruci ???
asta se intampla cand accepti otravuri de control asupra banilor tai. odata cu „imrumuturile gratis” am ajuns sa acceptam sa ne turnam intre noi – legea care permite „organelor” verificarea avocatilor, notarilor cu privire la contractele clientilor, totul sub „umbrella” ipocritei „lupte impotriva spalarii banilor si apararea marilor corupti”. dar pe traficantii de care vie, arme si droguri din Romania nu ii „gaseste” nimeni! cum de circula banii acestor monstri ? cum? prin legaturile securimii vandute soros, impreuna cu agenti straini si banci! pentru „ei” nu exista lege! omenirea fascinata de „card de credit” – a cheltui ceva ce nu ai – a acceptat bancile si procedurile din ce in ce mai abuzie. O alta metoda de constrangere acum si de control totalitarian asupra oamenilor, asa cum este si „vaccinarea”. te vor contrange prin toate mijloacele sa accepti totalitarimul bancar si controlul absolut al identitatii si veniturilor. prin asta se va ajunge la exterminare. hunger games.
Cel mai tragic este ca statul te forteaza sa tii banii in banci si banca in Romania iti ia comision la retragere. Adica ia si ea o taxa precum statul. Mai rau, daca depui si retragi aceiasi bani banca iti mai ia inca odata taxa de retragere si inca odata si inca odata…In America nu exista comision la retragere.
Teoria economica este irelevanta in fata fiat money a global capitalismului de supraveghere.
Eeee.. Stati domnul Piperea, ca avem aici postaci deosebiti – cum ar fi Doina Mortului (vezi mai sus) – troli specializati, care azi si-au luat firimiturile in plisc, poate tocmai de la derbedeii despre care amintiti. Baietii sunt gata sa va umple de laturi; asta-i existenta lor de zi cu zi. Dati doinelor, dati din taste, poate luati si o prima digitala. Ai auzit, doina mortului? Baga mare!
Ce “actualizare”? Nu le-am dat toate datele atunci cand am deschis contul? Bancilor li s-a dat prea mult nas de catre state, care sunt la mana bancilor atunci cand au nevoie de imprumuturi. Prin legile date de state este instituita obligativitatea ca tranzactiile peste o anumita suma sa se desfasoare prin banci, deci statele asigura astfel clienti bancilor. Tot prin lege s-a desfiintat si ceea ce masele considerau a fi “secretul bancar”, acum organele fiscale primesc listingul tranzactiilor nu la solicitare pentru o persoana sau alta, ci de sus pana jos toate tranzactiile pentru toti clientii. Mergandu-se pe ideea prezumtiei de vinovatie (contrara prezumtiei de nevinovatie) bine impanata cu masuri anti spalarea banilor si de control fiscal, toti clientii bancilor au ajuns astfel sa fie controlati. GDPR este doar o gluma menita sa puna piedici oamenilor si companiilor de buna credinta, la banci si la controlul statal nu se aplica. Nu mai e mult si se vor desfiinta si banii, toate tranzactiile urmand sa se faca prin banci. Bancile alaturi de biserica si de organele de represiune si control ale statelor devin instrumente ale ingradirii spiritului liber al oamenilor. Previziunile lui Orwell erau nimic fata de ce ne asteapta in oranduirea neomarxista.
Intrati in orice sediu de filiala a unei banci din Romania si veti observa urmatoarele obiecte: dosare, pixuri, laptopuri, dulapuri, fisete, hartoage, maldare de hartoage, vreo 2-3 bancomate, camere de luat vederi din diverse unghiuri, sa iasa filmul bine…
Intrebarea stupida e…unde sunt banii? Raspunsul e : nicaieri. Nu e nevoie de bani, e nevoie doar de credulitate. Despre asta e vorba in sistemul bancar.
Cu gunoiul asta de schema ordinara au cumparat tari intregi. Si prin extensie…ati ghicit: lumea intreaga. Nu, nu e nevoie de bani, cel putin nu atatia cat sunt inscrisi in conturi. E nevoie doar de lichiditati pentru necesitati imediate, sume ridicole fata de amploarea operatiunii de desproprietarire din pix.
Chiar n-ati observat ca romanii au ajuns natie tolerata in propria lor tara, la fel ca italienii, francezii, spaniolii etc…?
S-a produs doar un mic transfer de proprietate: tara e a manuitorilor pixului magic.
Atat.
Nu e minunat capitalismul, si nu ofera el oportunitati? Si democratia si libertatea care vin cu el, nu sunt culmea realizarilor sociale ale omenirii?