Undă verde de la Banca Centrală Europeană

Banca Centrală Europeană și-a dat avizul implicit asupra taxei pe activele financiare prevăzute de OUG 114/2018, zisă și a lăcomiei, conform unui document semnat de Mario Draghi, șeful BCE. La 20 martie 2019, Banca Centrală Europeană a primit din partea Ministerului Finanțelor Publice din România o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea a trei acte normative referitoare la taxa pe activele financiare ale băncilor și la indicele de referință al ratei dobânzii pentru contractele de credit pentru consumatori. La 29 martie 2019, proiectul de ordonanță a fost adoptat cu modificări de Guvernul României. Competența BCE de a emite un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282
alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și pe articolul 2 alineatul (1) a treia și a șasea liniuță din Decizia 98/415/CE a Consiliului
, întrucât ordonanța de guvern se referă la Banca Națională a României (BNR) și la normele aplicabile instituțiilor financiare, în măsura în care acestea au o influență substanțială asupra stabilității instituțiilor și piețelor financiare. Ordonanța de guvern a fost introdusă pentru a revizui anumite elemente ale taxei pe activele financiare ale băncilor, care a fost introdusă la sfârșitul lunii decembrie 20183, și pentru a înlocui indicele de referință al ratei dobânzii utilizat în contractele de credit pentru consumatori cu rate variabile ale dobânzii denominate în lei românești.

Efecte asupra stabilității financiare

Fără a aduce atingere obiectivului Guvernului de a crește intermedierea financiară, introducerea taxei ar beneficia de pe urma unei evaluări prealabile a impactului, pentru a reduce riscurilepotențiale la adresa stabilității financiare. Dat fiind mecanismul de stimulare introdus prin ordonanța de guvern, o astfel de evaluare ar trebui, de asemenea, să ia în considerare riscul ca furnizarea de credite către societățile nefinanciare și gospodăriile populației să fie ghidată de potențiale avantaje fiscale, se arată în documentul semnat de Draghi. De asemenea, o astfel de evaluare ar trebui să ia în considerare măsura în care
configurația taxei încurajează instituțiile de credit să-și modifice profilul de risc prin restructurarea portofoliilor acestora. Furnizarea de credite ar trebui să se bazeze în primul rând pe un sistem prudențial robust și pe respectarea deplină a cerințelor privind bonitatea debitorilor. O astfel de abordare ar contribui la o distribuire corespunzătoare a creditelor în economie, iar acest lucru, la rândul său, ar proteja bilanțurile băncilor de potențiale pierderi viitoare. În timp, această abordare ar contribui și la promovarea unei stabilități financiare durabile și la siguranța și soliditatea băncilor. În sfârșit, stimulentele create de taxa revizuită ar trebui aliniate la obiectivele și măsurile de politică macroprudențială puse în aplicare în România, mai arată documentul citat.

Efectele asupra economiei României

BCE susține că se impune o analiză cuprinzătoare și promptă a impactului în ceea ce privește implicațiile practice ale ordonanței de guvern, având în vedere și faptul că introducerea unor taxe ad-hoc asupra băncilor poate crea incertitudine în activitățile acestora și în final poate prezenta riscuri pentru furnizarea de credite, ceea ce ar putea afecta creșterea pe termen lung din economia reală. În conformitate cu orientarea păstrată în trecut12, BCE avertizează împotriva unor stimulente în creditare care să conducă la denaturări în ceea ce privește alocarea eficientă a ofertei de credite și la dezechilibre sectoriale suplimentare în economia reală.

Implicații pentru condițiile de creditare ale băncilor

O alocare ineficientă a creditului afectează nu numai stabilitatea financiară și economia reală, ci și mecanismul de transmisie a politicii monetare. Ordonanța de guvern introduce reduceri ale taxei pentru băncile care oferă credite sectorului real într-un volum sporit sau la marje reduse. Orice măsură care urmărește să stimuleze activitatea de creditare, dacă nu este concepută în mod corespunzător, poate produce denaturări în alocarea creditului. Aceste măsuri pot determina
băncile să devină prea permisive în ceea ce privește normele de creditare ale acestora, pentru a atinge țintele privind volumul creditării. La cealaltă extremă, în încercarea de a atinge țintele în ceea ce privește diminuarea marjei, băncile își pot reduce în mod disproporționat creditarea acordată debitorilor relativ mai riscanți, dar totuși solvabili, cu prime de risc ridicate, de exemplu, întreprinderi mici și mijlocii, care se bazează exclusiv pe împrumuturi bancare și care nu au acces la finanțare pe piața de capital. Probabilitatea materializării unor asemenea efecte secundare depinde de detaliile calibrării și de riscul de credit și condițiile cererii cu care se confruntă fiecare intermediar.

Deși taxa introdusă prin ordonanța de guvern este concepută să aibă un impact mai scăzut asupra băncilor care acordă un volum sporit de credite economiei reale, se poate totuși anticipa că aceasta va avea în ansamblu un efect negativ asupra profitabilității lor. Întrucât rezultatul reportat constituie o importantă sursă de capital, o taxă pe activitatea băncilor ar putea avea implicații care nu ar trebui neglijate asupra capacității lor de intermediere. Astfel, evaluarea impactului ar trebui să țină seama și de efectele de echilibru de ansamblu ale măsurii fiscale, mai ales într-o țară care s bazează pe prezența intermediarilor străini, care pot evita mai ușor sarcina fiscală sporită prin realocarea geografică a activelor, susține Draghi.

În sfârșit, analiza cost-beneficiu ar trebui să ia în considerare și condițiile de finanțare a sectorului real, care joacă un rol important în mecanismul de transmisie a politicii monetare și care ar putea reprezenta de facto o țintă intermediară pentru băncile centrale, afirmă șeful BCE. Același lucru este valabil pentru volumul creditării economiei reale, care poate fi utilizat în mod explicit ca țintă intermediară a măsurilor de politică monetară. În consecință, mecanismul de stimulare prevăzut prin ordonanța de guvern, care vizează condițiile de finanțare și activitatea de creditare, ar trebui evaluat pentru a stabili dacă poate avea implicații asupra instrumentarului BNR.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.