Ungaria: orice jurnalist care critică puterea este un inamic al statului

La sfârşitul lunii iunie, 570 de redactori şi tehnicieni ai televiziunilor de stat MTV şi Duna TV, ai radioului public şi ai agenţiei MTI au primit notificarea disponibilizării, se arată într-un articol publicat de Le Monde si The Guardian. Alţi 500, dintr-un total de 3.000 pot avea aceeaşi soartă, la sfârşitul acestei veri. La principalul post public, Duna TV, întreaga echipă care realiza o emisiune săptămânală dedicată minorităţii rome a fost concediată.

În iulie au urmat proteste, la care însă nu au participat decat 250 de jurnalişti, pentru că tuturor le este teamă să nu intre în vizorul conducerii instituţiilor, scriu „The Guardian” şi „Le Monde”. „Oricine îndrăzneşte să critice este tratat ca inamic al statului”, spune corespondentul radioului public austriac la Budapesta.

Opoziţia de stânga din Ungaria a denunţat aceste „purificări politice” ale guvernului condus de Viktor Orban, care deţine o majoritate parlamentară de două treimi, cu ajutorul căreia a reuşit să adopte şi o constituţie criticată de Comisia de la Veneţia şi Slovacia, nu însă şi de România.

Urgia care s-a abătut asupra presei ungare este permisă de noua lege a presei, adoptată de acelaşi guvern Viktor Orban, precum şi de comasarea într-o singură instituţie a presei publice. Noul Consiliu mass-media, condus de oamenii actualului guvern, cu un mandat de nouă ani, are puteri discreţionare nu numai asupra presei publice, ci şi a celei private. Oamenii lui Orban pot dizolva companii private de presă şi poate refuza eliberarea licenţelor de transmisie pentru radiourile şi canalele TV care au „datorii foarte mari” către Consiliul mass-media.

Şi nu este deloc greu ca o instituţie de presă să ajungă în această situaţie. Consiliul, condus de o jurnalistă care a debutat în presa pornografică ungurească a anilor ’90, Annamaria Szalai, a impus o amendă de 1,25 milioane de dolari postului comercial RTL Klub, pentru ca a difuzat un program în care se dicuta despre sex fără a posta avertismentul adresat minorilor. La fel, cotidianul de stânga Nepszava a fost amendat pentru că nu a şters comentariul unui cititor care îl insulta pe preşedintele Ungariei.

Articolul publicat de „Le Monde” şi „The Guardian” trage un semnal de alarmă cu privire la posibila restrângere a drepturilor fundamentale pe criterii de loialitatte, credinţă sau etnie. Este vorba despre decizia guvernului de a-i obliga pe toţi cei care primesc asistenţă financiara din partea statului să presteze muncă în folosul comunitatii, inclusiv să lucreze pentru ridicarea a două stadioane în Budapesta si Debrecen.

Cum majoritatea asistaţilor social sunt romi, măsura poate ajunge să fie discriminatorie. Scenariul pus la cale de guvern devine ireal atât timp cât se are în vedere transportarea acestor cetăţeni în containere, dacă locul în care vor trebui să lucreze se află la mai mult de trei ore de casă, iar ei vor fi păziţi de poliţişti ieşiţi la pensie. Reprezentanţii Fundaţiei Soros au declarat că vor ataca la Curtea Constituţională aceste măsuri.

Pe lângă legea presei, controversata constituţie şi condiţionarea primirii ajutoatrelor sociale, parlamentul de la Budapesta a adoptat şi o lege a cultelor, „cea mai restrictivă lege a religiei din Europa”, după cum o caracterizează Joseph Grieboski, directorul Institutului pentru Religie şi Politici Publice, citat de „The Guardian”. Cel mai controversat articol este cel care stabileşte că „autoritatea competentă în recunoaşterea unei organizaţii religioase este parlamentul, cu o majoritate de două treimi, nu justiţia sau un minister.”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.